O echipa de cercetatori de la Universitatea de Stat din Florida, SUA, a reusit sa demonstreze faptul ca autocontrolul este, in organismul uman, un foarte mare consumator de energie. Atunci cand persoanele fac exercitii pentru intarirea autocontrolului, vointa de a renunta la tentatia de a se purta cum nu trebuie duce la golirea rezervorului de energie al organismului, facand ca urmatorul efort de intarire a autocontrolului sa fie mai dificil.
Cercetatorii de la Universiatatea din Minnesota, SUA, au pus in evidenta acest consum imens de energie printr-un experiment folosind testul Stroop (test care masoara anumite componente ale atentiei executive, referindu-se in special la inhibarea raspunsului prepotent si rezolvarea unui conflict cognitiv sau afectiv; astfel, efectul Stroop se refera la abilitatea de a rezolva conflicte intre stimuli simultani), o metoda foarte eficienta prin care poate fi testata puterea autocontrolului. Sarcina testului Stroop presupune numirea culorii cernelei cu care a fost scris un cuvant, care poate fi neutru (ex. caine scris cu rosu), incongruent (ex. rosu scris cu albastru) sau congruent (rosu scris cu rosu) – acest ultim tip apare mai tarziu in proba Stroop.
Participantilor la studiu le-au fost aratate cuvinte ale unor culori care au fost scrise cu cerneala de alta culoare (de exemplu cuvantul rosu scris cu culoarea albastra) si au fost rugati sa spuna culoarea cernelei, nu a cuvantului scris. Echipa de cercetatori a descoperit astfel ca atunci cand participantii la studiu au avut de indeplinit sarcini multiple care implicau autocontrolul, ca de exemplu testul Stroop, ei aveau rezultate proaste in timp. Asadar capacitatea de autocontrol scade pe masura ce este utilizata.
Mai mult, cercetatorii au descoperit ca aceasta capacitate de autocontrol este intretinuta prin consumul unui combustibil care s-a dovedit a fi acelasi cu cel folosit de celulele musculare: zaharul, sub forma de glucoza.
Cercetatorii au masurat nivelul glicemiei participantilor la studiu inainte si dupa ce acestia au fost supusi unor teste care implicau aotocontrolul sau unor teste care nu implicau autocontrolul. Astfel ei au descoperit ca grupul de participanti care au fost supusi testelor ce implicau autocontrolul aveau nivelul glicemiei scazut la sfarsitul probei. In plus, intr-un alt experiment, doua grupuri au efectuat testul Stroop fiecare grup de doua ori, consumand una dintre cele doua bauturi dulci intre cele doua probe. Grupul control a consumat limonada cu Splenda (un indulcitor fara zahar) iar grupul testat a consumat limonada indulcita cu zahar. Grupul care a consumat zahar a avut rezultate mai bune decat grupul care a consumat Splenda la cel de-al doilea test Stroop, probabil datorita faptului ca nivelul glicemiei a fost restabilit dupa consumarea bauturii indulcite cu zahar.
Rezultatele acestui studiu sugereaza posibilitatea unor interventii psihologice pentru a ajuta persoanele sa dobandeasca un autocontrol mai bun. O mai buna intelegere a mecanismelor biologice si psihologice ale capacitatii de autocontrol ar putea avea aplicatii reale la persoanele pentru care autocontrolul este foarte important in viata de zi cu zi pecum antrenorii sportivi, psihoterapeutii, profesorii si parintii.