Circa o treime din lucratorii din UE sufera anual accidente la locul de munca
Publicat: 28 Octombrie 2008
Salveaza articol
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Aproape o treime (31,2%) din lucratorii din Uniunea Europeana sufera anual vatamari destul de grave la locul de munca, iar circa 170.000 persoane mor in urma unor accidente sau boli profesionale, arata un studiu legat de siguranta la locul de munca, prezentat Comisiei Europene (CE).
Studiul Agentiei Europene pentru Securitate si Sanatate in Munca (AESSM) evidentiaza ca lucratorii din agricultura, constructii, transporturi si cei din sectorul sanitar sunt cei mai expusi.
"La fiecare trei minute si jumatate, cineva moare in UE din cauze legate de munca. Aceasta inseamna aproape 167.000 de morti pe an, fie in urma accidentelor legate de munca (7.500), fie din cauza unor boli profesionale (159.500). La fiecare patru secunde si jumatate, un lucrator din UE este implicat intr-un accident care il obliga sa stea acasa cel putin trei zile lucratoare. Numarul de accidente la locul de munca care cauzeaza trei sau mai multe zile de absenta se ridica la peste 7 milioane in fiecare an", se spune in studiu.
Agentia apreciaza ca multe din aceste accidente si imbolnaviri ar putea fi prevenite printr-o evaluare a riscurilor, pe care doar putini angajatori o iau in calcul, in general din cadrul firmelor mari.
"Insa peste 80% din accidente si 90% din decesele la locul de munca se produc in intreprinderile mici si mijlocii. Accidentarile si bolile profesionale reprezinta o tragedie pentru persoanele vatamate, dar, in acelasi timp, au un efect negativ si asupra intreprinderilor", se mai spune in raport.
Importanta evaluarii riscurilor constituie tema centrala a unei campanii lansate de Uniunea Europeana pentru a oferi firmelor consiliere in acest domeniu.
Evaluarea riscurilor este, de altfel, unul dintre pilonii principali ai directivei-cadru si ai altor directive privind securitatea si sanatatea in munca (SSM), ce urmareste sa diminueze costul uman pentru lucratori si familiile lor, costul economic pentru companii legat de concedii medicale, costuri de asigurari, productivitate, fluctuatia fortei de munca, precum si costul pentru societate (reflectat in cheltuielile bugetare cu sistemele sanitare).