Parlamentarii britanici ar putea vota miercuri un proiect de lege care permite recoltarea de tesut de la pacienti cu dizabilitati mintale fara consimtamantul acestora, pentru crearea de embrioni hibrizi (uman-animal) folositi la cercetari in domeniul celulor stem, relateaza Sunday Telegraph pe site.
De asemenea, parlamentarii ar putea aproba o liberalizare a legii avortului.
Proiectul de lege privind fertilizarea umana si embriologia a provocat numeroase controverse. Tentativele esuate de a scoate in afara legii avortul in faze avansate ale sarcinii a dominat dezbaterea, in timp ce oamenii de stiinta, expertii in etica medicala si liderii religiosi au criticat crearea embrionilor hibrizi.
Sustinatorii proiectului au subliniat in repetate randuri importanta obtinerii consimtamantului persoanelor al caror tesut este prelevat pentru embrionii hibrizi. Dar un amendament introdus de Guvern si aprobat dupa principalele dezbateri parlamentare permite folosirea de tesut de la persoanele care nu au capacitatea mentala pentru a-si da consimtamantul, de la copiii ai caror parinti sunt de acord sau de la oricine a donat in trecut tesut pentru cercetare, dar nu mai poate fi gasit.
Expertii in etica medicala sunt nemultumiti de aceste masuri, care incalca drepturile de baza ale omului, din punctul lor de vedere. Textul a fost aprobat, insa, deja de o comisie formata din 17 parlamentari, insarcinati cu examinarea sa, dar acest aspect nu a fost supus unei dezbateri in plenul legislativului sau unei discutii publice.
Profesorul David Jones, directorul Centrului pentru Bioetica de la colegiul St Mary's din Londra, subliniaza ca acest amendament ar putea duce la complicatii si s-ar putea intoarce impotriva cercetarii medicale. De exemplu, dorintele unei persoane care se opune creerii de embrioni hibrizi ar putea fi incalcate daca se imbolnaveste de Alzheimer, pentru ca medicii i-ar putea preleva tesut fara sa stie pozitia pacientului in acest dosar.
Si profesorul John Haldane, directorul Centrului de Filosofie si Afaceri Publice de la universitatea St Andrews a avertizat ca legea ar putea distruge 25 de ani progrese in etica medicala. "Cel mai profund lucru asupra caruia o persoana detine controlul este corpul si soarta sa, iar aceasta (norma - n.red.) reprezinta o incalcare a acestui drept fundamental", a subliniat el.
Potrivit amendamentului, daca o persoana este considerata incapabila sa isi dea consimtamantul, atunci cel in grija caruia se afla poate lua o decizie. Daca persoana nu are pe nimeni, cercetatorii pot nominaliza pe cineva care sa ia o hotarare. De asemenea, daca oamenii de stiinta vor sa foloseasca tesut uman donat deja, dar nu pot gasi donatorul, fie pentru ca a preferat sa ramana anonim, fie pentru ca s-a mutat, mostra poate fi folosita.
Oamenii de stiinta sunt de parere ca embrionii de origine animala combinati cu celule umane ar permite o extindere a ariei de cercetare, limitata in prezent la numarul de embrioni umani donati. Catherine Elliot, din Consiliul de Cercetare Medicala, considera ca astfel oamenii de stiinta ar obtine "un instrument puternic" pentru a examina dezvoltarea a numeroase boli si pentru a gasi tratamente. Din punctul sau de vedere, cazurile in care cercertatorii vor folosi tesut uman fara consimtamantul donatorului vor fi rare, pentru ca, in baza amendametului, comisiile etice trebuie sa fie convinse ca testul nu poate fi desfasurat folosind mostre de la pacienti care si-au dat acceptul.
Organizatiile caritabile care reprezinta persoane cu boli degenerative si dizabilitati de invatat au anuntat ca nu au informatii suficiente despre acest amendament. Mencap si Asociatia pentru Boli Neuro-Motorii vor studia textul, in timp ce Alzheimer's Society si-a exprimat unele rezerve, dar are increderea in comisiile de etica, ce vor in lua deciziile privind astfel de situatii delicate.
Un contraamendament a fost depus pentru dezbaterea finala de miercuri, dar sustinatorii se tem ca nu va fi discutat.