Un studiu realizat pe 100.000 de pacienti aflati in tratament pentru depresie, arata ca tentativele desinucidere au scazut inca din primele luni de tratament, indiferent de tipul de tratament: medicatie, psihoterapie sau ambele.
Rezultatele au aratat acelasi model atat pentru adolescenti (pana la varsta de 24 de ani) cat si pentru adulti.
Studiul este prima cercetare publicata care compara riscurile tentativelor de sinucidere inainte si dupa inceperea tratamentului.
In cadrul acestui studiu, tentativele de sinucidere erau de doua ori mai frecvente la pacientii adolescenti decat la adulti. Totusi modelul temporal se regasea la ambele grupe de varsta: o tentativa de sinucidere cel mai probabil aparea inainte de inceperea tratamentului, scadeau apoi sansele cu pana la 50% dupa inceperea tratamentului si apoi aproape ca dispareau in totalitate.
In medie, orice tip de tratament, medicamentatie, pasihoterapie sau ambele, ajuta persoanele (indiferent de varsta) sa amelioreze simptomele depresiei, inclusiv gandul sinuciderii cat si tentativele.
Studiul intareste rezultatele unei cercetari mai vechi (dar cu mai putine detalii) conform careia tentativele de sinucidere au tendinta de a fi mai rare imediat dupa inceperea tratamentului medicamentos, decat inaintea inceperii tratamentului.
Cercetatorii sugereaza ca medicii sa isi monitorizeaza pacientii in mod regulat in timpul tratamentului cu antidepresive pentru a se asigura ca le sunt administrate medicamentele corecte in doze corespunzatoare. Daca oamenii se simt agitati, prezinta o stare prelungita de nervozitate sau au tentative de sinucidere trebuie sa apeleze la medic sau psihoterapeut.