Cand sa te ingrijoreze intarzierea vorbirii la copil, ne raspunde psihoterapeut Mariana Ene

Mariana Ene, logoped, Asociatia Medicilor Independenti:

Pentru a sti cand e cazul sa ne ingrijoreze ceva in legatura cu vorbirea copilului nostru, e important sa cunoastem cateva repere in ceea ce priveste dezvoltarea limbajului copilului pe etape de varsta.

Primele forme prin care bebelusii comunica cu parintii lor sunt expresiile faciale si gesturile: se incrunta, intorc capul, zambesc.Ca raspuns la faptul ca mama vorbeste cu copilul, acesta va incepe sa scoata si el sunete. Incepe sa gangureasca si sa caute contactul vizual cu parintele.Ganguritul este primul semn ca bebelusul incepe sa comunice si apare in jur de 2 luni. In aceasta perioada ar fi bine ca mamele sa raspunda acestor gangureli cu altele, sa adauge sunete noi, sa priveasca copilul in ochi si sa-i vorbeasca de aproape clar si rar.

Cand e cazul de interventia unui logoped? Care sunt semnele de urmarit?

Mariana Ene, logoped, Asociatia Medicilor Independenti:

0-1 an
- copilul raspunde la propriul nume, uitandu-se in directia din care a fost strigat
- imita miscarile si gesturile pe care le face adultul (bate din palme)
- se intinde dupa jucarii, le cerceteaza, isi priveste chipul in oglinda
- raspunde la gesturile afective ale adultului
- in jur de 6 luni apare lalalizarea silabelor sau silabisirea (ma-ma-ma, pa-pa-pa, ba-ba-ba), repeta aceeasi silaba de 2-3 ori dar fara ca asta sa aiba vreun sens pentru cel mic
- imita sunetele pe care le face adultul
- in jur de 1 an apar primele cuvinte cu sens (1-5 cuvinte)

E important ca in aceasta perioada sa incurajam copilul sa mestece bucatele mai mari de alimente, sa rupa.

Prin masticatie sunt stimulati toti muschii aparatului fono-articulator care au un rol foarte important in vorbire mai tarziu

1-2 ani
- copilul exploreaza activ mediul inconjurator
- are tendinta sa repete actiunile care ii atrag atentia adultului si ii starnesc rasul
- indeplineste comenzi simple – aduce cana la cererea adultului, duce hartia la cos, inchide sau deschide usa, arata obiecte sau imagini pe o carte, la cerere

Limbajul receptiv este activ cu mult inaintea limbajului expresiv. si noi putem testaa ceasta capacitate prin cererile pe care le avem fata de copil.

Aceasta intelegere constituie conditia ca ulterior copilul sa vorbeasca.
- poate sa salute persoanele familiare,,Buna!,, , ,,Pa!,,
- arata 3-4 parti ale corpului
- isi spune numele sau alintul
- are un vocabular alcatuit din aproximativ 50 de cuvinte ce contine onomatopee, denumirea jucariilor pe care le are, numele membrilor familiei
- cuvintelepe care le spunesuntinsotite de gesturi care ilajutasa se facainteles
- poate folosi cuvinte care sa-l ajute sa-si satisfaca nevoile si dorintele ,,apa,, , ,,apte ,, pentru ,,lapte,,
- in perioada aceasta este important ca cuvintele folosite sa fie cu sens si nu neaparat corect.Accentul la aceasta varsta nu cade pe corectitudinea pronuntiei, ci pe functionalitatea limbajului, daca copilul folosindu-l se face inteles.

In jur de 2 ani apar primele propozitii cu sens. La inceput folosind doar un cuvant ,,Da!,, , ,,Ia!,, , ,, Pune!,, , tine!,, iar apoi din doua cuvinte ,, Mama apa!,, , ,, Tata masina!,, .

2-3 ani
- vocabularul copilului se mareste, pe langa substantive apar mai multe verbe, adjective si pronumele posesiv ,, masina mea,,
- deasemenea se imbogateste vocabularul si cu alte cuvinte care sa satisfaca nevoia de a merge la toaleta ,,Mama fac pipi,, , deoarece in aceasta perioada se stabileste controlul sfincterian. Copilul devine mai constient de simturile sale si pune acest lucru in cuvinte pe care i le transmite parintelui
- acele onomatopee existente in vocabularul copilului se transforma devenind sursa sunetelor. Astfel ,, muu!,, devine ,,Vaca face muu!,,.
- structura propozitionala se mareste si se adauga cuvinte ca usor, usor sa se treaca spre propozitii dezvoltate in apropiere de varsta de 4 ani
- asculta mult mai activ muzica si povesti si poate reda cu propriile cuvinte ceea ce a retinut
- foloseste,,Te rog!,, si ,, Multumesc!,,
- incepe sa puna intrebari: ,,De ce?,, , ,, Cum?,, , ,,Ce face?,,

In aceasta perioada are loc un amplu proces de mielinizare, de maturizare si de dezvoltare a structurilor psihice ale copilului. Astfel el este capabil sa memoreze mai mult, sa inteleaga si ulterior sa comunice.

Ce aspecte ar trebui sa ne ingrijoreze?

Mariana Ene, logoped, Asociatia Medicilor Independenti:

- Daca se apropie varsta de 1 an, iar copilul nu spune nici un cuvant cu sens sau nici macar nu silabiseste
- Daca copilul nu are contact vizual cu noi, atunci cand ii vorbim
- Daca copilul nu indeplineste sarcini de genul: sa dea, sa aduca, sa arate obiecte la cerere desi are 1 an si jumatate
- Daca nu foloseste onomatopee sau cuvinte cu sens si in context ,, Auu!,, insotit de gestul de a pune mana pe burtica desi are 1 an si jumatate
- Daca nu se exprima in propozitii simple desi are 2 ani si jumatate.
- De asemenea in situatia in care adultul adreseaza copilului o intrebare iar acesta in loc sa raspunda, repeta intrebarea, este un semnal de alarma

In jurul varstei de 3- 4 ani, copilul acumuleaza foarte multe cuvinte in vocabular si prezinta totodata dorinta de a verbaliza cat mai mult. Astfel poate sa apara o forma de balbaiala fiziologica.

Daca se observa ca aceste simptome se permanentizeaza, este de asemenea un semnal de alarma.

Daca exista aceste semnale de alarma si poate si altele, trebuie sa ne adresam specialistului..Logopedul este psihologul sau psihopedagogul specializat in problematici legate de limbaj.

In cadrul evaluarii logopedice, acesta poate constata daca ingrijorarile parintilor sunt reale sau nu. El poate spune si care este cauza din spatele tulburarilor de vorbire si poate face recomandari pentru indreptarea acestora.

In functie de cauzele descoperite, parintele poate primi recomandarea de a merge cu copilul si la o evaluare psihologica clinica, la o evaluare neuropsihiatrica sau la ORL.

Diagnosticul de intarziere in dezvoltarea limbajului este un diagnostic tot mai frecvent in ultimii ani si apare din cauza lipsei de stimulare corespunzatoare a limbajului; expunerea copilului la ecrane (telefon, televizor, laptop) timp de mai multe ore pe zi; lipsa socializarii cu ceilalti copii de aceeasi varsta; depresia, oboseala mamei sau orice aspect emotional care ii afecteaza starea de prezenta si de conexiune cu copilul.

Mai pot exista pierderi de auz necunoscute, deficit de atentie, hipermotricitatea sau o tulburare din spectrul autismului.

De asemenea exista situatii cand copilul poate vorbi dar cu toate acestea nu o face. Aici vorbim de aparitia unei forme de mutism electiv/selectiv care are in spate cauze afectiv emotionale care ar trebui cunoscute si tot aici mai pot fi implicate unele anomalii in ceea ce priveste aparatul fono-articulator (despicatura de val palatin).

De obicei tulburarile in dezvoltarea limbajului se pot asocia cu tantrumuri si cu tulburari comportamentale.

In perioada de pana la 1 an, se pune foarte mult accentul pe ingrijirea copilului si mai putin pe stimularea lui.

Si cand vorbim de stimulare corespunzatoare, ne referim la a-i cumpara copilului jucarii potrivite varstei si la a ne juca efectiv cu copilul punandu-ne impreuna pe covor, stand la nivelul copilului si nascocind tot felul de jocuri precum si la expunerea copilului la cat mai multe experiente senzoriale si sociale.

In felul acesta ne cunoastem foarte bine copilul, stim ce ii place si vom avea idei noi in continuare.

Limbajul are nevoie sa fie stimulat ca mai apoi sa apara.

Daca copilul este lasat singur in patut mai mult timp deoarece mama are treburi sau este lasat in fata ecranului, aceasta stimulare nu are loc iar limbajul va intarzia sa apara.

Recomandari pentru parinti

Mariana Ene, logoped, Asociatia Medicilor Independenti:

- In jurul varstei de 2 ani atunci cand mama se pregateste sa se reintoarca la serviciu, este important ca si copilul sa mearga la cresa, sa socializeze.

Aflandu-se in preajma copiilor de aceeasi varsta sau mai mari, acesta va fi stimulat sa vorbeasca si sa se descurce. Acest lucru este mult mai benefic pentru copil decat sa stea acasa cu o bona sau cu bunicii.

- Unii parinti observa ca ceva nu este in regula in legatura cu felul in care copilul lor emite sunete, leaga silabe pentru a forma cuvinte sau felul in care construieste sau nu o propozitie dar aud de la diverse mamici sau de la membrii familiei ca este normal si sa nu iti faca griji pentru ca ,, O sa vorbeasca el.,,

Cu cat intervenim mai devreme, cu atat procesul terapeutic dureaza mai putin si e mai de succes.Daca timpul trece, tulburarile se agraveaza iar interventia se face mai greoi.

- Nu lasati copiii in fata ecranelor! Daca din diverse motive, ii dati copilului acces la ecrane, ar fi bine ca asta sa nu depaseasca 30 min in cazul copiilor mici si o ora in cazul celor mai mari.

Fragmentati timpul in bucati mai mici de timp!Nu lasati televizorul sa mearga pe fundal in timp ce copilul se joaca sau ia masa!

- Antrenati-i in activitati casnice alaturi de dumneavoastra si creati-le responsabilitati pe masura posibilitatilor lor (de la stransul jucariilor, spalatul mainilor, al dintilor, intinsul rufelor, hranirea animalului de companie, pregatitul mesei).

Vorbiti cu copilul dumneavoastra in timp ce faceti aceste activitati.La 3 – 4 ani aveti in copil un adevarat partener de conversatie.

• Cititi-le cat mai mult si raspundeti curiozitatilor pe care le au.

In situatia in care nu aveti timpul necesar sau posibilitati financiare pentru a veni intr-un cabinet logopedic pentru terapie, faceti o evaluare si specialistul va va invata cateva tehnici si trucuri utile pe care sa le faceti cu copilul dumneavoastra.

Puteti citi si pe internet dar cel mai important lucru e sa nu uitam ca fiecare copil este diferit si la fel de diferit se prezinta o tulburare de vorbire de la un copil, la altul.

Tabloul intarzierilor in vorbire sau tulburarilor arata diferit iar interventia se face in mod personalizat.