Bucuresti, 25 februarie 2010. Danone continua seria evenimentelor menite sa informeze si sa educe consumatorii cu privire la ceea ce inseamna de fapt o alimentatie sanatoasa, clarificand, totodata, reglementarile Institutiilor Europene privind beneficiile alimentelor. Optiunea pentru o alimentatie sanatoasa inseamna sa includem in mesele zilei alimentele care acopera nevoile organismului si nu contin in exces factori alimentari “de risc”, precum alcoolul, sarea, zaharurile sau grasimile saturate. O alimentatie sanatoasa se asigura prin diversitatea alimentelor, consumul moderat, fara a depasi nevoile energetice ale organismului, prevenirea senzatiei de foame acuta, prin impartirea ratiei alimentare in 3 mese principale si 2 gustari si asocierea corecta a alimentelor.
Dincolo de continutul lor nutritional (macro- si micronutrienti, oligoelemente), unele alimente poseda virtuti suplimentare, anume principii active care contribuie la buna functionare a organismului, cum sunt antioxidantii, acizii grasi esentiali, bacteriile probiotice, fitosterolii si multe altele. Despre unele clase de alimente functionale, cum sunt probioticele, s-au scris tratate intregi, altele au fost subiectul unor studii publicate, iar faima altora este, pur si simplu, rodul experientei milenare.
Pentru a asigura comunicarea corecta catre consumatori a beneficiilor nutritionale si pentru sanatate ale alimentelor, institutiile europene au decis, cu cativa ani in urma, sa instaureze un cadru reglementar care sa impuna criterii riguroase de analiza si decizie.
Regulamentul european (regulamentul CE 1924/2006) se bazeaza pe 2 axe principale:
1. Un aliment pentru care pot fi comunicate beneficii nutritionale sau de sanatate trebuie sa se incadreze intr-un profil nutritional. Aceasta inseamna ca alimentul respectiv nu trebuie sa contina in exces nutrienti ca: sarea, zaharul, grasimile saturate, identificati ca factori ce cresc riscul pentru unele boli (obezitate, diabet, boli cardio-vasculare). Bauturile ce contin peste 1,2% alcool nu pot purta mentiuni de sanatate.
2. Beneficiile de sanatate comunicate trebuie sa fie dovedite stiintific, iar mentiunea prin care sunt comunicate, sa fie autorizata de Comisia Europeana.
EFSA (Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor), ca for stiintific al Uniunii Europene, analizeaza dovezile stiintifice puse la dispozitie de companii si decide daca beneficiile de sanatate comunicate, asa cum au fost ele formulate, sunt sau nu riguros probate stiintific.
Institutia Europeana analizeaza aceste dovezi, luand in considerare mai multe aspecte, precum: rigoarea dovezilor stiintifice, relatia cauza - efect dintre substanta activa si beneficiul pentru sanatate, mecanismul de actiune al substantei active, relevanta pentru sanatatea publica a beneficiului de sanatate comunicat.
Acest proces a inceput in ianuarie 2008, si, neexistand niciun fel de experienta anterioara intr-un astfel de proces, expertii EFSA au analizat beneficiile alimentelor prin aplicarea metodologiei de analiza pentru autorizarea medicamentelor, cu toate ca deosebirile dintre alimente si medicamente sunt evidente. Astfel, alimentele se adreseaza, de regula, tuturor consumatorilor, in timp ce medicamentele doar unui numar restrans de oameni care sufera de o anumita boala. Scopul alimentului este sa hraneasca organismul si sa-l mentina sanatos, in timp ce medicamentul combate un simptom sau o boala. EFSA analizeaza fiecare mentiune in parte, in raport cu dovezile stiintifice aduse si emite opinii stiintifice, pe baza carora Comisia Europeana autorizeaza sau respinge utilizarea mentiunii.
„Sigur ca intentia de reglementare a comunicarii privind alimentele sanatoase este laudabila. Totusi, din maniera de analiza si validare a mentiunilor propuse rezulta formulari si concluzii curioase, bazate pe aspecte formale, care ignora unele aspecte de fond, de exemplu faptul ca anumite alimente au o intreaga istorie ca alimente sanatoase, desi nu dispun de dovezi stiintifice formale. Putem enumera aici alimente ca varza si usturoiul, dar si multe produse lactate fermentate proaspete”, a declarat domnul profesor doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.
Este de mentionat faptul ca EFSA a respins mentiunile propuse pentru 191 de culturi probiotice de fermentare a laptelui, pe motiv ca bacteriile respective nu sunt suficient de bine caracterizate, sau ca nu este lamurit mecanismul lor de actiune, adica nu se face legatura cauza-efect intre principiul activ continut in produs si beneficiul de sanatate.
„Sunt constient ca, in cazul probioticelor, aplicarea protocolului de analiza EFSA este aproape o utopie, pentru ca aceste bacterii nu interactioneaza direct cu celulele sau tesuturile organismului in afara de cele ale sistemului digestiv. Ele interactioneaza cu flora intestinala, iar structura acesteia are repercusiuni importante asupra sanatatii organismului gazda”, a completat domnul profesor doctor Gheorghe Mencinicopschi.
De aceea este necesar sa promovam si sa mentinem o flora intestinala echilibrata, prin obiceiuri alimentare corecte si prin consum de alimente prebiotice (fibre alimentare) si probiotice (iaurturi, chefir).
La nivel european, procesul de analiza si autorizare a mentiunilor de sanatate este inca in curs, dupa 2 ani de munca intensa fiind analizate doar aproximativ 25% dintre mentiunile supuse autorizarii.
Compania DANONE PDPA Romania face parte din Grupul DANONE, prezent in 120 de tari, unul dintre liderii mondiali din industria alimentara, detinand locul 1 in lume in fabricatia de produse lactate proaspete si locul 2 in lume in domeniul apelor minerale imbuteliate si a alimentatiei pentru bebelusi. Grupul DANONE a inregistrat in 2008 vanzari de peste 15,22 miliarde EURO.
DANONE Romania a inregistrat in anul 2008 o cifra de afaceri cu 18% mai mare fata de anul precedent. Compania are in prezent peste 700 de angajati si un portofoliu ce depaseste 60 de referinte de produs, principalele marci fiind: Activia, Danonino, Actimel, Nutriday, Cremosso, Danette, Casa Buna si gama traditionala: Sana, Smantana si Lapte Proaspat.