Oamenii de stiinta trag un semnal de alarma in randul persoanelor care sufera de probleme ale urechii. Potrivit studiilor recente, COVID-19 ar putea agrava tinitusul la pacientii care au suferit deja de aceasta afectiune inainte de infectia cu noul virus.
Tinitusul este definit ca senzatia de zgomot in ureche, cap sau in jurul capului, in absenta unei surse externe de sunet. Poate aparea atat la persoanele cu auz normal, dar si cei cu o forma de surditate.
Studiul publicat in jurnalul Frontiers in Public Health si citat de WebMD a fost realizat pe un esantion de 3.100 de participanti din 48 de tari diferite, in special din MareaBritanie si SUA. Aproximativ 40% dintre persoanele care suferea deja de tinitus inainte de debutul infectiei cu noul coronavirus au observat ca aceasta problema s-a agravat in timpul bolii.
Desi studiul s-a concentrat asupra persoanelor cu tinitus preexistent, un numar mic de participanti au mentionat ca s-au confruntat la randul lor cu aceasta problema simultan cu simptomele COVID-19.
Cercetatorii mai explica faptul ca multi respondenti sunt de parere ca problemele lor de auz au fost agravate si de masurile de distantare sociala. Acestia au dat vina, in mare parte, pe apelurile video (pentru care sunt nevoiti sa foloseasca casti) pe care trebuie sa le efectueze de cateva ori pe zi cu colegii de munca si superiorii. Mediul zgomotos din locuinta in contextului lucrului de acasa si scolii online, precum si consumul crescut de cafea si alcool se numara, de asemenea, printre factorii care, din punctul de vedere al respondentilor, au favorizat aparitia sau agravarea problemelor de auz.
Surse:
https://www.webmd.com/lung/news/20201106/covid-may-cause-tinnitus?src=RSS_PUBLIC
https://www.sciencedaily.com/releases/2020/11/201105183813.htm
https://www.nbcnews.com/health/health-news/covid-19-may-make-people-s-tinnitus-worse-n1246649
Anumiti alergeni care provoaca dermatita de contact au fost gasiti si in mastile de protectie
Mastile care ajuta la prevenirea transmiterii virusului SARS-COV-2 pot fi o adevarata problema pentru persoanele cu pielea sensibila, predispusa la iritatii, alergii sau acnee.
Mai multi specialisti din cadrul Colegiului American de Alergii, Astm si Imunologie din Statele Unite au ajuns la concluzia ca mastile de protectie, purtate perioade lungi de timp, pot provoca probleme ale pielii sau agrava afectiunile preexistente. Acestia au analizat mai multe cazuri ale unor pacienti care au prezentat alergii sau iritatii la nivelul fetei, care au debutat odata cu perioada in care s-a impus obligativitatea purtarii mastilor de protectie.
Totul a pornit de la cazul unui barbat, in varsta de 60 de ani, care a fost diagnosticat cu dermatita de contact, o eczema care apare ca reactie alergica la un material sau o substanta ce intra in contact cu pielea. Pacientul respectiv a primit un medicament antialergic obisnuit, insa nu a avut efect. Abia atunci medicii au realizat ca dermatita barbatului ar putea avea legatura cu masca de protectie, mai exact cu elasticele acesteia, eruptia fiind localizata chiar in zonele in care elasticele mastii faceau contact cu pielea.
Dupa investigatii amanuntite, medicii alergologi si-au dat seama ca alergia barbatului a aparut in aprilie 2020, fix in perioada in care s-a impus obligativitatea purtarii mastii de protectie. Pana atunci, pacientul reusese sa isi tina sub control alergiile, insa dupa ce a inceput sa poarte masca un timp indelungat, afectiunile sale au scapat de sub control, au explicat medicii alergologi.
Acestia i-au recomandat pacientului sa schimbe mastile pe care obisnuita sa le poarte pana atunci cu unele din bumbac cu filtre speciale, fara vopsele si fara elastic. Dupa o saptamana starea barbatului s-a ameliorat.
Faptul ca purtarea mastii de protectia ar putea provoca probleme persoanelor cu pielea sensibila nu reprezinta o noutate. Principala cauza o reprezinta faptul ca masca formeaza un spatiu inchis, protector, care duce la un mediu umed, cald, unde se acumuleaza transpiratia si sebumul, explica Cpt. medic dr. Georgescu Mihaela, medic specialist dermatovenerologie la Spitalul Universitar de Urgenta Militar Central „Dr. Carol Davila”. La fel si persoanele cu leziuni acneice, in aceasta perioada, pot observa o inrautatire a bolii.
Dermatita de contact, in cazul mastilor chirurgicale, este foarte rar raportata si poate fi tratata, insa infectarea cu Covid este mult mai periculoasa si poate duce chiar la deces.
Masca de protectie trebuie purtata indiferent de alergii si este mult mai important sa previi infectia cu coronavirus decat sa o tratezi.
Surse:
https://medicalxpress.com/news/2020-11-allergens-contact-dermatitis-masks-covid-.html
https://acaai.org/some-allergens-cause-contact-dermatitis-are-found-masks-prevent-covid-19
http://www.scumc.ro/efectele-purtarii-mastilor-de-protectie-asupra-pielii-fetei/
Alte 4.931 de cazuri noi de COVID-19 in Romania. Peste 40% din teste sunt pozitive
Alte 4.931 de cazuri de coronavirus au fost raportate in ultimele 24 de ore in Romania, in urma a doar 11.266 de teste. Acest lucru inseamna o rata de pozitivare de 43,7%. Bilantul a ajuns la 365.212, potrivit datelor furnizate luni de Grupul de Comunicare Strategica.
In sectiile ATI sunt internate 1.187 persoane, cel mai mare numar, de la debutul pandemiei.
Cele mai multe cazuri noi continua sa fie in Bucuresti, respectiv 999, in usoara crestere fata de ziua precedenta, cand au fost 931 imbolnaviri. Urmeaza judetele Constanta, cu 362 de cazuri noi, Tulcea - 273, Ilfov si Bihor, cu cate 272 de cazuri.
Judetul Sibiu ramane primul in topul incidentei cazurilor de COVID-19, la 14 zile, rata de infectare ajungand luni la 10,16, in crestere fata de ieri. Pe locul doi este Ilfov cu 8,56. In Bucuresti, indicele este in crestere, respectiv 6,55, fata de ziua de ieri.
24 de judete au o rata de infectare de peste 3 la mia de locuitori in ultimele 14 zile, iar 11 se afla peste pragul de 5. Judetele cu rata de infectare de peste 5 la mia de locuitori sunt:
• Sibiu 10,16
• Ilfov 9,56
• Cluj 8,16
• Timis 7,32
• Brasov 7,19
• Salaj 6,78
• Alba 6,69
• Bucuresti 6,55
• Prahova 6,53
• Arad 6,53
• Bihor 6,40
• Constanta 6,17
In ultimele 24 de ore au fost raportate, de asemenea, 149 de decese (86 barbati si 63 femei), mai multe fata de ziua precedenta, cand au fost inregistrate 113 decese.
Pacientii erau internati in spitalele Alba, Arad, Arges, Bacau, Bihor, Bistrita-Nasaud, Botosani, Braila, Brasov, Caras-Severin, Cluj, Constanta, Dambovita, Dolj, Galati, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Maramures, Mehedinti, Mures, Olt, Prahova, Salaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timis, Valcea, Vaslui, Vrancea si Municipiul Bucuresti. Dintre acestea, 1 deces a fost inregistrat la categoria de varsta 30-39 de ani, 4 decese la categoria de varsta 40-49 de ani, 7 decese la categoria de varsta 50-59 de ani, 36 decese la categoria de varsta 60-69 ani, 50 decese la categoria de varsta 70-79 ani si 51 decese la categoria de peste 80 de ani.
141 dintre decesele inregistrate sunt ale unor pacienti care au prezentat comorbiditati, 5 pacienti decedati nu au prezentat comorbiditati si pentru 3 pacienti nu au fost raportate comorbiditati pana in prezent.
De la debutul pandemiei, 246.633 de pacienti au fost declarati vindecati.