Care sunt diferentele dintre vaccinurile Pfizer/BioNTech si Moderna?

Actualizat: 11 Ianuarie 2021
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate

Comisia Europeana a aprobat saptamana trecuta vaccinul anti-COVID dezvoltat de compania Moderna. Decizia a venit dupa ce Agentia Europeana pentru Medicamente a recomandat utilizarea acestui vaccin, care este al doilea autorizat in UE dupa cel produs de Pfizer/BioNTech.

Comitetul National de Coordonare a Activitatilor privind Vaccinarea a publicat un document in care explica diferentele dintre cele doua vaccinuri:

Pe ce tehnologii sunt dezvoltate cele doua vaccinuri?

Ambele vaccinuri utilizeaza tehnologia ce se bazeaza pe ARN mesager. Acest tip de vaccin invata corpul sa creeze anticorpii necesari in lupta cu virusul. Anticorpii sunt pregatiti sa lupte cu virusul real atunci cand persoana vaccinata este expusa la infectia cu SARS-CoV-2. ARN-ul mesager patrunde in celulele umane, unde transmite informatia necesara producerii proteinelor proprii virale, fata de care, ulterior, se vor dezvolta anticorpii. Fragmentele de ARN mesager sunt deteriorate de enzimele proprii celulelor umane intr-un interval de pana la 5-7 zile si nu influenteaza in vreun fel ADN-ul celular, avand in vedere ca nu patrund in nucleu.

Cat de eficiente sunt cele doua vaccinuri impotriva COVID-19?

Eficacitatea celor doua vaccinuri este aproximativ aceeasi. Vaccinul BioNTech Pfizer (Comirnaty) are o eficacitate de 95% in prevenirea bolii COVID-19, in timp ce vaccinul Moderna are eficacitate de 94.1%. Pentru niciunul dintre vaccinuri nu se poate spune inca masura in care previn si infectia asimptomatica cu virusul SARS-CoV-2. Protectia pe termen lung nu poate fi cunoscuta cu exactitate pana in prezent pentru vreunul dintre vaccinurile aprobate de EMA.

Cine se poate vaccina?

Varsta:

Vaccinul Comirnaty este aprobat pentru utilizare incepand cu varsta de 16 ani, in timp ce vaccinul Moderna este aprobat de la varsta de 18 ani.

Sarcina si alaptarea:

Niciunul dintre vaccinuri nu a fost studiat pe loturi care sa includa femei insarcinate sau care alapteaza, insa studiile preclinice nu arata ca ar exista efecte daunatoare asupra fertilitatii, sarcinii sau a fatului. Nu este cunoscut daca vaccinul influenteaza alaptarea.

In ambele situatii se recomanda consultarea prealabila a medicului pentru a fi luate in considerare riscurile si beneficiile individuale.

Cate doze trebuie facute?

Ambele vaccinuri necesita doua administrari – pentru Comirnaty rapelul se administreaza la 21 de zile, iar pentru vaccinul Moderna la 28 de zile.

Ce reactii adverse pot aparea?

Reactiile adverse sunt de regula usoare sau moderate, similare pentru ambele vaccinuri. Cele mai frecvente sunt: durere in brat, la locul administrarii, oboseala, dureri de cap, frisoane, dureri musculare si articulare, febra, tumefierea ganglionilor limfatici.

Aceste reactii adverse apar ca urmare a stimularii sistemului imun, sunt tranzitorii, trec spontan si apar mai frecvent la tineri si dupa cea de-a doua doza.

Cum se distribuie?

Ambele vaccinuri necesita lanturi de frig (conditii de temperatura care trebuie respectate in timpul stocarii si distributiei). Vaccinul Moderna se recomanda a fi stocat la -20grade C, in timp ce Comirnaty trebuie stocat la -80grade C. Dupa decongelare, Comirnaty este stabil 5 zile la 2-8grade C, in timp ce vaccinul dezvoltat de Moderna este stabil timp de 30 de zile la 2-8gradeC.

Fiecare flacon de Comirnaty contine 5 doze de vaccin, in timp ce fiecare flacon de vaccin Moderna contine 10 doze. Vaccinul Comirnaty necesita dilutie prealabila cu ser fiziologic inainte de a fi administrat, in timp ce vaccinul Moderna este gata pentru utilizare.

In concluzie, din punct de vedere al sigurantei si eficacitatii cele doua vaccinuri sunt similare, diferentele fiind importante mai degraba pentru organizarea logistica (stocare, transport, administrare etc.).

Surse: https://vaccinare-covid.gov.ro/rovaccinare-diferentele-dintre-vaccinurile-biontech-pfizer-si-moderna/

Cand incepe etapa a II-a de vaccinare anti-COVID si ce categorii de oameni se pot vaccina

Cea de-a patra transa de vaccin anti-COVID de la Pfizer/BioNTech a sosit in Romania! Cele 150.000 de doze urmeaza sa fie distribuite la Institutul Cantacuzino din Capitala si catre centrele din tara, iar de la jumatatea lunii ianuarie incepe etapa a doua de vaccinare anti-COVID, in cadrul careia sunt luati in calcul, in prima faza, rezidentii si personalul centrelor medico-sociale, apoi persoanele cu risc - cu varsta de peste 65 de ani si bolnavii cronici.

Pana pe 10 ianuarie numarul total de persoane vaccinate impotriva COVID-19 cu vaccinul Pfizer/BioNTech (incepand cu data de 27 decembrie 2020) este de 108.294.

Cine se poate vaccina anti-COVID in etapa a doua

Daca in prima etapa de vaccinare impotriva COVID-19 s-a vaccinat personalul medical, in etapa a doua a campaniei au prioritate urmatoarele categorii de persoane:

Populatia cu grad ridicat de risc

•Adulti cu varsta peste 65 de ani;

•Persoanele aflate in evidenta cu boli cronice, indiferent de varsta, in functie de indicatiile vaccinurilor utilizate.

Lucratori care desfasoara activitati in domenii-cheie, esentiale:

- Personal cheie pentru functionarea institutiilor statului (parlament, presedintie, guvern, ministere si institutii subordonate acestora);

- Personalul din domeniul apararii, ordinii publice, sigurantei nationale si a autoritatii judecatoresti;

- Personalul din sectorul economic vital:

•Procesare, distributie si comercializare a alimentelor de baza (panificatie, lactate, carne, fructe si legume);

•Uzine de apa, epurare, transport si distributie apa;

•Centrale electrice, productie, transport si distributie curent electric;

•Unitati de productie, transport si distributie gaze;

•Unitati de productie, transport si distributie combustibili lichizi si solizi;

•Unitati de productie, transport si distributie medicamente si materiale sanitare;

•Transport de persoane si marfuri;

•Noduri feroviare, aeroporturi civile si militare, porturi esentiale;

•Comunicatii (serviciul de telecomunicatii speciale, radio si televiziune nationale);

- Personalul din unitatile de invatamant si crese;

- Personalul postal si din servicii de curierat;

- Personalul cultelor religioase;

- Personalul din mass media care desfasoara activitati cu risc crescut de expunere la infectia cu SARS-CoV-2 (ex: reportaje in unitati medicale);

- Personalul din domeniul salubritatii si deseurilor.

De asemenea, MApN a stabilit masurile organizatorice pentru imunizarea voluntara a personalului militar si civil care activeaza in Armata Romaniei, respectiv militarii in rezerva, retragere, veteranii si vaduvele de razboi, potrivit celui mai recent comunicat emis de MApN.

Cum ne putem inscrie pentru vaccinare in etapa a doua

Inscrierile pentru etapa a doua de vaccinare anti-COVID pot fi facute in mai multe feluri:

•Prin intermediul angajatorului, pentru personalul care desfasoara activitati in domenii cheie, esentiale;

•Individual, direct pe platforma informatica, pentru persoanele care au varsta peste 65 de ani (aplicatia confirma varsta prin verificarea CNP-ului introdus la inregistrare);

•Prin intermediul medicului de familie, pentru persoanele care au varsta peste 65 de ani si pentru persoanele aflate in evidenta cu boli cronice, indiferent de varsta;

•Prin administrator, pentru persoanele cu grad ridicat de risc din centrele medico-sociale si rezidentiale;

•Prin apartinatori, pentru persoanele care au varsta peste 65 de ani;

•Prin apelarea call centerelor, pentru persoanele care au varsta peste 65 de ani si pentru persoanele aflate in evidenta cu boli cronice, indiferent de varsta;

•Prin directiile de asistenta sociale de la nivelul primariilor, pentru persoanele care au varsta peste 65 de ani si pentru persoanele aflate in evidenta cu boli cronice, indiferent de varsta.

Unde ne putem vaccina

Pentru etapa a doua, vaccinarea se va organiza prin centre de vaccinare fixe si mobile, echipe mobile, reteaua de medicina de familie, centre drive-through. Pentru eficientizarea procesului de vaccinare, evitarea supraaglomerarii sau a sacrificarii dozelor de vaccin, vaccinarea se va face prin programare electronica, telefonica, sau prin intermediul medicului de familie, datele fiind colectate intr-o platforma unica.

Surse:
https://www.mapn.ro/cpresa/16858_mapn-pregateste-vaccinarea-personalului-eligibil-pentru-etapa-a-ii-a
https://vaccinare-covid.gov.ro/vaccinarea-sars-cov-2/procesul-de-vaccinare-in-romania/
https://vaccinare-covid.gov.ro/wp-content/uploads/2020/12/Strategia-vaccinare-02-12-2020-CL-FINAL-cu-COVID-19-tabel-2_CUPRINS-UPDATE-1.pdf
https://www.sts.ro/ro/comunicate-de-presa/precizari-privind-inscrierea-pe-platforma-de-vaccinare

Mai putin de 2.000 de cazuri noi de COVID-19 din 7.005 teste efectuate in Romania in ultimele 24 de ore!


In ultimele 24 de ore, in Romania au fost raportate 1.987 cazuri noi de COVID-19 din doar 7.005 de teste efectuate. Acest lucru inseamna o rata de pozitivare de peste 28%, iar bilantul a urcat la 673.271 de imbolnaviri, potrivit datelor furnizate de Grupul de Comunicare Strategica.

De asemenea, in ultima zi au fost raportate 71 de decese, iar la terapie intensiva sunt internati 1.083 de pacienti.

Coronavirus in Romania pe 11 ianuarie. Situatia pe judete

Cele mai multe cazuri continua sa fie raportate in Capitala, respectiv 662. Urmeaza judetele Timis, Ilfov, Cluj, Maramures si Constanta, in timp ce in restul judetelor numarul cazuri nu depaseste pragul de 100.

Judetele cu cele mai multe cazuri de COVID-19 inregistrate in ultimele 24 de ore sunt:

• Bucuresti - 662 cazuri noi;

• Timis - 158 cazuri noi;

• Ilfov - 154 cazuri noi;

• Cluj - 151 cazuri noi;

• Maramures - 144 cazuri noi;

• Constanta - 129 cazuri noi.

In ceea ce priveste rata de infectare in ultimele 14 zile la mia de locuitori, pe primul loc este in continuare judetul Ilfov, urmat de Bucuresti, incidenta cumulata a cazurilor este peste 5. Urmeaza judetele Timis si Cluj.

Judetele cu cea mai mare rata de infectare raportata la mia de locuitori sunt:

• Ilfov - 6,58 la mia de locuitori;

• Bucuresti - 5,29 la mia de locuitori;

• Timis - 4,32 la mia de locuitori;

• Cluj - 4,18 la mia de locuitori.

Coronavirus in Romania pe 11 ianuarie. 71 decese in ultimele 24 de ore

Pana astazi, au decedat 16.725 de persoane diagnosticate cu infectie cu SARS – CoV – 2.

In intervalul 10.01.2021 (10:00) – 11.01.2021 (10:00) au fost raportate 71 de decese (48 barbati si 23 femei), ale unor pacienti infectati cu noul coronavirus, internati in spitalele din Arges, Bacau, Bihor, Bistrita-Nasaud, Botosani, Braila, Brasov, Buzau, Caras-Severin, Cluj, Constanta, Dambovita, Gorj, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Maramures, Salaj, Sibiu, Suceava, Timis, Valcea si Bucuresti.

Dintre acestea, 1 deces a fost inregistrat la categoria de varsta 20-29 ani, 3 decese la categoria de varsta 40-49 ani, 11 decese la categoria de varsta 50-59 ani, 23 decese la categoria de varsta 60-69 ani, 22 decese la categoria de varsta 70-79 ani si 11 decese la categoria de peste 80 de ani.

66 dintre decesele inregistrate sunt ale unor pacienti care au prezentat comorbiditati, 4 pacienti decedati nu au inregistrat comorbiditati, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbiditati pana in prezent.

Cate persoane sunt internate la ATI?

In unitatile sanitare de profil, numarul total de persoane internate cu COVID-19 este de 9.001. Dintre acestea, 1.083 sunt internate la ATI.

Cate teste au fost prelucrate pana acum la nivel national

Pana la aceasta data, la nivel national, au fost prelucrate 5.024.629 de teste. Dintre acestea, 7.005 au fost efectuate in ultimele 24 de ore, 4.812 in baza definitiei de caz si a protocolului medical si 2.193 la cerere.

Coronavirus in Romania - situatia in tara

Pe teritoriul Romaniei, 31.656 de persoane confirmate cu infectie cu noul coronavirus sunt in izolare la domiciliu, iar 8.755 de persoane se afla in izolare institutionalizata. De asemenea, 49.539 de persoane se afla in carantina la domiciliu, iar in carantina institutionalizata se afla 73 de persoane.

In ultimele 24 de ore, au fost inregistrate 1.834 de apeluri la numarul unic de urgenta 112.

De la debutul pandemiei, 600.710 pacienti au fost declarati vindecati.

Cati romani s-au vaccinat pana acum

Potrivit datelor puse la dispozitia CNCAV de catre Institutul National de Sanatate Publica, prin aplicatia Registrul Electronic National al Vaccinarilor (RENV), care tine evidenta vaccinarilor, numarul total de persoane vaccinate impotriva COVID-19 cu vaccinul Pfizer BioNTech (incepand cu data de 27 decembrie 2020) este de 108.294.

Numar de reactii adverse inregistrate la nivelul centrelor de vaccinare (in ultimele 24 de ore): 38 reactii comune si minore, dintre care 15 reactii de tip local si 23 reactii generale.

Numar de reactii adverse inregistrate la nivelul centrelor de vaccinare (incepand din 27 decembrie 2020) - 388 comune si minore, dintre care:

• 155 reactii locale cu durere la locul injectarii;

• 233 reactii generale (febra, cefalee, mialgii, artralgii, astenie, alergii de tip urticarie).

5 reactii sunt in curs de investigare.

Situatia romanilor din alte tari

In ceea ce priveste situatia cetatenilor romani aflati in alte state, 7.184 de cetateni romani au fost confirmati ca fiind infectati cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 1.939 in Italia, 1.370 in Spania, 173 in Marea Britanie, 125 in Franta, 3.085 in Germania, 93 in Grecia, 49 in Danemarca, 36 in Ungaria, 28 in Olanda, 2 in Namibia, 4 in SUA, 7 in Suedia, 131 in Austria, 22 in Belgia, 6 in Japonia, 2 in Indonezia, 30 in Elvetia, 3 in Turcia, 2 in Islanda, 2 in Belarus, 2 in Bulgaria, 10 in Cipru, 2 in India, 2 in Ucraina, 8 in Emiratele Arabe Unite, 12 in Republica Moldova, 3 in Muntenegru, 20 in Irlanda si cate unul in Argentina, Tunisia, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Singapore, Slovenia si Federatia Rusa. De la inceputul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) si pana la acest moment, 133 de cetateni romani aflati in strainatate, 33 in Italia, 19 in Franta, 43 in Marea Britanie, 11 in Spania, 14 in Germania, 2 in Belgia, 3 in Suedia, 2 in Irlanda, unul in Elvetia, unul in SUA, unul in Brazilia, unul in Republica Congo, unul in Grecia si unul in Iran, au decedat.

Dintre cetatenii romani confirmati cu infectie cu noul coronavirus, 798 au fost declarati vindecati: 677 in Germania, 90 in Grecia, 18 in Franta, 6 in Japonia, 2 in Indonezia, 2 in Namibia, unul in Luxemburg, unul in Tunisia si unul in Argentina.


Citeste si despre:

Care este diferenta dintre calculi biliari si pietrele la rinichi? Care este diferenta dintre anorexie si bulimie? Care este diferenta dintre vanataie si cheag de sange? Care este diferenta dintre alergia si sensibilitatea la ciocolata Care este diferenta dintre grasimile saturate si cele nesaturate? Aparate auditive vivante Care este diferenta dintre virusuri si bacterii Circumcis sau necircumcis? Care sunt diferentele? Diferenta dintre alergie si intoleranta alimentara Diferenta dintre diastazis si hernia abdominala anterioara Care sunt primele semne ale bolii Parkinson
Cere sfatul medicului ×