Infarctul miocardic nu alege
Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bucuresti a organizat azi, 13 decembrie, conferinta de presa despre infarctul miocardic, cu scopul de a sensibiliza pacientii si publicul larg cu privire la simptomatologia si tratarea acestei probleme de sanatate.
Participanti la eveniment au fost dr. Ovidiu Cizmaru, directorul Serviciului de Ambulanta al Municipiului Bucuresti si dr. Gabriel Tatu Chitoiu, presedintele grupului de lucru Cardiologie de Urgenta, medic primar cardiologie la Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca.
Plecand de la faptul ca 65% din populatia Romaniei moare de afectiuni cardiovasculare, Servicul de Ambulanta al Municipiului Bucuresti a organizat acest eveniment pentru a atrage atentia asupra riscurilor pe care le comporta aceasta boala in randul populatiei.
Infarctul miocardic (sau atacul de cord) se produce prin blocarea uneia sau mai multor artere coronare. Arterele coronare furnizeaza sange oxigenat inimii. Blocajul arterei se produce atunci cand o placa ateromatoasa din interiorul coronarei se rupe si se formeaza un tromb (cheag de sange) in jurul ei.
Acesta se manifesta printr-o durere toracica violenta, in spatele sternului, insotita de transpiratii reci. Durerea poate iradia in umarul si mana stanga, in ambele maini sau chiar in spate.
Sunt doua proceduri pentru indepartarea cheagului de sange:
- metoda trombolitica (chimica) prin care se dizolva cheagul de sange
- metoda mecanica, de deschidere a arterei pentru indepartarea cheagului - angioplastia.
Aceste metode au eficienta maxima daca sunt aplicate cat mai repede dupa aparitia infarctului miocardic, respectiv in primele 6 ore. Pentru salvarea cat mai multor vieti, tendinta este de a interveni cat mai devreme, eventual chiar la domiciliul pacientului sau in ambulanta, inainte de ajungerea pacientului la spital, deoarece timpul scurs intre producerea infarctului miocardic si ajungerea pacientului la spital este adesea de peste 3-4 ore. Servicul de Ambulanta al Municipiului Bucuresti are doar 6 ambulante echipate corespunzator pentru diagnosticarea si tratarea imediata a infarctului miocardic – cate 1 in fiecare sector – astfel ca mare parte a interventiilor, deocamdata se fac abia dupa ajungerea pacientului la spital.
Primul caz de tromboliza prespital a fost facut in Romania in 1995, iar de atunci numarul interventiilor este in continua crestere.
Cele doua metode, tromboliza si angioplastia sunt adesea combinate, in primele 2 ore de la producerea infarctului tromboliza fiind eficienta, iar ulterior, dupa ajungerea pacientului intr-un centru de angioplastie se continua interventia asupra pacientului prin deschiderea arterei. Peste 95% din cazuri vor avea rezultate bune in urma unor asemenea interventii. In Bucuresti sunt cateva centre de angioplastie, dupa cum spune domnul doctor Gabriel Tatu-Chitoiu, la Spitalul Fundeni, Spitalul de Urgenta Floreasca, Spitalul Universitar si Spitalul Militar.
Tenecteplase este medicamentul trombolitic injectat pacientilor pentru dizolvarea cheagului de sange care infunda artera. Acesta poate fi administrat doar de catre medici, dupa diagnosticarea sigura a infarctului miocardic si are o rata de succes foarte mare daca este administrat cat mai repede dupa infarct, in primele 2 ore.
Intreaga populatie trebuie sa afle care sunt simptomele infarctului miocardic, sa stie lucrurile de baza despre aceasta boala si sa stie cum sa actioneze pana la sosirea medicilor specialisti. Cele doua metode care pot ajuta pacientul pana la sosirea ambulantei sunt compresia toracica si respiratia artificiala.
Exista cursuri de cateva ore in care se pot invata principiile de baza pentru resuscitarea cardiaca, insa acestea ar trebui tinute mai des si in medii mai diverse, pentru ca populatia sa le afle si sa le aplice.
