Fibrilatia atriala la copii
Dr. Butila Liana Maria
Medic Rezident Pediatrie
Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Targu Mures
Ce este fibrilatia atriala la copii
Inima este formata din 2 camere superioare numite atrii (atriul stang si atriul drept) si 2 camere inferioare numite ventriculi (unul stang si unul drept). Orice ritm anormal al inimii, numit aritmie, poate porni fie din atrii, fie din ventriculi.
Fibrilatia atriala este o aritmie supraventriculara, cu punctul de origine la nivelul atriilor. Aceasta este deci o aritmie atriala caracterizata prin batai rapide si mai ales neregulate, spre deosebire de ritmul normal al inimii care este intotdeauna regulat.
Fibrilatia atriala este o patologie foarte frecventa la adulti, insa destul de rara la copii. Aceasta poate aparea la copiii cu cardiomiopatii congenitale, care au trecut prin interventii chirurgicale pe cord sau in cazuri foarte rare, la copiii cu inimi de altfel sanatoase.
Cuprins articol
Semne si simptome
Simptomele cauzate de fibrilatia atriala pot fi deseori omise din cauza varstei prea mici a copilului sau in context de obisnuinta, intrucat multi copii nu isi dau seama ca este ceva in neregula. Uneori simptomele lipsesc complet, iar fibrilatia este evidentiata doar cu ajutorul investigatiilor medicale.
Simptomele, atunci cand sunt recunoscute si raportate, includ:
• Senzatia de ,,inima rapida’’
• Ameteli
• Niveluri scazute de energie
• Durere sau disconfort toracic
• Lipsa de aer
• Lipotimii sau sincope.
In ceea ce priveste semnele, principalul semn ce poate fi identificat si de catre parinti este pulsul neregulat. Atunci cand palpati pulsul la nivelul incheieturii (artera radiala), acesta va fi neregulat si deseori rapid.
Cauze
Ca si orice alta aritmie, fibrilatia atriala este cauzata de o tulburare a sistemului electric al inimii, numit si sistem de conducere.
In mod normal, impulsurile atriale pornesc dintr-un punct cheie al acestui sistem de conducere, punct numit nod sinusal. Nodul sinusal impune un ritm regulat inimii si o frecventa cuprinsa intre 60 si 100 de batai cardiace/minut, aceasta fiind o frecventa cardiaca normala. La copii, frecventa normala poate fi usor crescuta, pana la 120 batai/minut, fara sa reprezinte o problema.
In timpul episoadelor de fibrilatie atriala, impulsul electric nu porneste din nodul sinusal, ci din unul sau mai multe focare ectopice din atrii, care emit spontan si complet dezordonat impulsuri electrice. Atriile se contracta foarte rapid si neregulat, avand acest ,,tremor atrial’’.
Fibrilatia atriala la copii apare de regula pe fondul unor patologii structurale ce afecteaza si sistemul electric, fiind rare cazurile de fibrilatie atriala spontana pe o inima sanatoasa. De asemenea, fibrilatia poate fi constanta sau poate fi resimtita sub forma de episoade cu frecventa variabila, situatie numita fibrilatie atriala paroxistica. Unii copii pot avea un singur astfel de episod de fibrilatie atriala.
Contextul clinic tipic pentru aparitia fibrilatiei atriale la copii include cardiopatia congenitala, cardiomiopatia si sindromul Wolff-Parkinson-White, afectiunea poate fi cauzat si de hipertiroidism sau boli reumatice.
Factori ce pot influenta
Fibrilatia atriala (FA) este extrem de rara la copii, comparativ cu adultii, dar atunci cand apare, este de obicei asociata cu anumite conditii medicale sau interventii.
Iata cativa factori de risc cunoscuti pentru aparitia fibrilatiei atriale la copii:
1. Cardiopatii congenitale
- Defecte septale atriale (DSA)
- Anomalii valvulare congenitale
- Hipertrofie ventriculara
- Postoperator (dupa corectarea chirurgicala a malformatiilor congenitale)
2. Cardiomiopatii
- Cardiomiopatia dilatativa
- Cardiomiopatia hipertrofica
- Cardiomiopatia restrictiva
3. Miocardite si pericardite
Infectiile virale (ex. enterovirusuri, adenovirusuri) pot inflama muschiul cardiac si perturba conducerea electrica
4. Tulburari electrolitice
Hipopotasemia sau hipercalcemia pot destabiliza activitatea electrica a atriilor
5. Hipertiroidism
Tulburarile endocrine, in special hipertiroidismul, pot favoriza aparitia FA, inclusiv la copii
6. Sindroame genetice sau canalopatii
Sindromul Wolff-Parkinson-White (WPW) – mai ales in cazurile in care apare preexcitare atriala
Sindroame genetice rare care afecteaza conducerea electrica
7. Interventii chirurgicale sau proceduri cardiace anterioare
Operatii pe cord deschis
Ablatii sau alte proceduri care pot irita tesutul atrial
8. Obezitatea si hipertensiunea arteriala (foarte rar la copil, dar posibil in adolescenta)
Factori clasici de risc in adulti, care incep sa apara i la copii odata cu creterea incidentei obezitatii infantile
9. Alti factori mai rari
Traumatisme toracice
Stimulare simpatica excesiva (de ex. in cazul consumului de stimulente sau droguri recreationale, foarte rar la copii, dar posibil la adolescenti)
Diagnostic
Fibrilatia atriala poate fi descoperita incidental, in timpul unui control de rutina, sau poate fi suspicionata pe baza simptomelor. Medicul pediatru poate fi primul implicat in procesul de diagnostic, iar ulterior un medic cardiolog pediatru se va ocupa de investigatiile necesare si de planul de tratament.
Primul test paraclinic realizat este electrocardiograma, un test neinvaziv, sigur si rapid pentru copii. Electrocardiograma sau EKG-ul va inregistra activitatea electrica a inimii, punand deseori in evidenta fibrilatia atriala.
In multe cazuri insa, atunci cand fibrilatia atriala este episodica, aceasta poate sa nu apara pe EKG in momentul examinarii. In aceste cazuri, copiii pot avea un EKG de tip Holter, cu un mic dispozitiv atasat pe torace, care va inregistra activitatea electrica cardiaca timp de 24 de ore sau mai mult. Dispozitivele Holter pot fi cu usurinta purtate acasa sau la scoala, nefiind deranjante pentru copii.
In functie de caz, medicul poate face si o ecografie cardiaca sau un studiu electrofiziologic, un test special folosit in diagnosticul aritmiilor.
Riscuri si complicatii
Frecventa si severitatea episoadelor de fibrilatie atriala pot varia semnificativ. La unii pacienti, episoadele apar rar si se opresc de la sine. In alte cazuri este nevoie de tratament medicamentos pentru ca inima sa isi reia ritmul normal. In cazuri rare fibrilatia nu este vindecata si devine cronica, continuand pana in viata de adult.
In timpul fibrilatiei atriale, atriul se contracta rapid dar foarte ineficient. Astfel sangele ce ar trebui in mod normal sa treaca din atriu in ventricul poate ramane in atriu, stagnand la acel nivel si ,,tremurand’’ impreuna cu atriul. Acest fenomen va favoriza formarea de cheaguri de sange in interiorul atriului, cheaguri ce ajung ulterior in artera aorta si de acolo oriunde in organism. Astfel, la orice pacient cu fibrilatie atriala, inclusiv la copii, exista un risc semnificativ de coagulare si de embolie a cheagurilor, ducand la accident vascular cerebral sau la ischemii periferice.
Tratament
Tratamentul este de regula necesar la copii, intrucat fibrilatia poate fi suprimata complet, fara sa existe recidive cativa ani mai tarziu. Tratamentul include tratament medicamentos, ablatie prin radiofrecventa sau implantarea unui Pacemaker, in unele cazuri.
Medicamentele utilizate pentru a controla ritmul si frecventa cardiaca includ medicamente din diferite clase de anti-aritmice. Medicul va titra dozele in functie de varsta, greutatea copilului si de severitatea afectiunii. Medicamentele anticoagulante pot fi de asemenea prescrise, pentru a preveni accidentele tromb-embolice.
Ablatia prin radiofrecventa reprezinta o optiune invaziva de tratament, realizata doar in anumite cazuri. Ablatia presupune folosirea curentului electric pentru a ,,ingheta’’ focarul din care porneste fibrilatia atriala, la nivelul inimii. Medicul va realiza un cateterism cardiac, ceea ce inseamna ca va punctiona vena femurala si va inainta un cateter, prin aceasta vena, pana in inima. Aceste interventii sunt intens folosite inclusiv la adulti, iar medicii cardiologi interventionisti sunt din ce in ce mai experimentati, ablatia fiind o procedura sigura si eficienta.
De asemenea, medicul cardiolog pediatru va recomanda un plan de tratament si pentru patologia de fond a fibrilatiei atriale, precum interventiile chirurgicale de reparare a defectelor congenitale.
Daca fibrilatia este peristenta si nu a raspuns la alte tratamente, implantarea unui dispozitiv de tip Pacemaker va fi o optiune. Pacemaker-ul detecteaza ritmul inimii si il corecteaza prin impulsuri electrice proprii.
Concluzii
Fibrilatia atriala este o aritmie destul de rara la copii, fiind caracterizata printr-un ritm cardiac neregulat si rapid. Simptomele pot fi prezente si specifice sau pot lipsi complet.
Fibrilatia atriala apare rareori intr-o inima sanatoasa, asa ca nu ezitati sa faceti toate investigatiile medicale necesare, conform recomandarilor medicului pediatru.
Bibliografie
1. https://www.mottchildren.org/conditions-treatments/ped-heart/conditions/atrial-fibrillation
2. https://www.heart.org/en/health-topics/atrial-fibrillation/who-is-at-risk-for-atrial-fibrillation-af-or-afib/atrial-fibrillation-in-children
3. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/atrial-fibrillation/symptoms-causes/syc-20350624
