Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Deseori, pe masura ce oamenii imbatranesc abilitatile lor cognitive suporta modificari. Unele dintre acestea pot fi alarmante la inceput, dar pe masura ce timpul devin parte a tranzitiei prin viata a oricarei persoane.
Multora dintre cei trecuti de 50 ani li s-a intamplat sa se ridice de pe un scaun, iar dupa ce au facut cativa pasi, sa se uite imprejur si sa se intrebe, oare ce anume cautau sau sa uite un un numar de telefon, pe care in mod normal l-ar fi tinut minte cu usurinta. Daca mai tarziu, in cursul aceleiasi zile acelasi individ petrece cinci minute pentru cautarea cheilor de la masina sau telefonul mobil, probabil ca isi va face griji si se va intreba daca sufera de Alzheimer.
Care este limita dintre pierderile de memorie legate de varsta si debutul timpuriu al bolii Alzheimer? Aceasta faza intermediara poarta denumirea de afectare cognitiva usoara sau deficit cognitiv minor.
Fiecare om se naste cu miliarde de celule nervoase ale creierului si o data cu prima respiratie unele dintre ele deja vor muri - la inceput, acest proces va fi atat de lent incat pare sa nu aibe nici un impact asupra abilitatilor cognitive. Psihologii au demonstrat ca varsta la care o persoana poate atinge maximum de cunostinte este de aproximativ 25 de ani, iar pe masura trecerii timpului, noile competente vor fi dobandite din ce in ce mai dificil. Posibil ca schimbarile legate de abilitatile cognitive ale unui individ sa nu fie observate sau sa nu atraga atentia mai devreme de varsta de 50 de ani.
Imbatranirea normala afecteaza abilitatile cognitive in diverse moduri. Modalitatea de asimilare a informatiilor va incetini si capacitatea unei persoane de a efectua sarcini specifice. Psihologii se refera la acest lucru ca viteza de prelucrare a informatiilor a unui om. Cu siguranta, la 50 de ani nu pot fi facute multe lucruri la fel de repede ca la 25 de ani dar pot fi gasite diverse solutii si multe sarcini pot fi rezolvate cu succes. Memoria de scurta durata si cea pe termen lung sunt inca intacte. Totusi uneori apar variate probleme: pentru cineva, fie este greu de reamintit imediat numele unei persoane cu care s-a intalnit, altcineva posibil sa nu-si aminteasca locul in care a pus ultima oara cheile, etc. Toate acestea fac parte din procesul normal de imbatranire.
Pierderea abilitatilor cognitive poate fi un proces lent si insidios. Tranzitia de la imbatranire la deficitul cognitiv minor sau afectarea cognitiva usoara poate fi dificil de recunoscut si diagnosticat in fazele sale de debut.
Conform unor noi abordari, se pare ca afectarea cognitiva usoara poate fi o faza precoce a bolii Alzheimer care poate progresa spre dementa. Cu toate acestea, momentan nu se poate prezice care persoana va dezvolta Alzheimer si care nu. Posibil ca unii dintre cei la care se va declansa boala sa nu manifeste simptome mai multi ani, inainte de diagnostic si sa dureze mai multi ani pana cand tulburarea cognitiva usoara sa se transforme in dementa(intre 6-10 ani).
Se estimeaza ca doar la 10-15% dintre persoane, deficitul cognitiv minor va evolua spre Alzheimer. Cauza bolii Alzheimer este putin inteleasa. Exista multi factori de risc de mediu si genetici asociati cu dezvoltarea sa.
Cel mai puternic factor de risc genetic este de la o alela APOE . [ Alti factori de risc includ antecedente de traumatisme cranio-cerebrale, depresie clinica sau hipertensiune arteriala . Procesul bolii este in mare parte asociat cu placi de amiloid , incluziuni neurofibrilare si pierderea conexiunilor neuronale .
Un diagnostic probabil se bazeaza pe istoricul bolii si pe teste cognitive cu imagistica cerebrala si analize de sange pentru a exclude alte cauze posibile. Simptomele initiale sunt adesea confundate cu o imbatranire normala.
Nu de mult timp, specialistii au emis noi orientari care clasifica afectarea cognitiva minora ca o etapa intermediara intre cea in care au loc modificari la nivelul creierului dar nu exista si alte simptome - si etapa cand persoana a dezvoltat, deja, dementa.
Tulburarile cognitive usoare nu sunt suficient de severe, de obicei, pentru a influenta in mod negativ activitatile obsinuite sau cursul normal al vietii unei persoane.
Totusi, cum se poate face diferenta intre pierderile normale de memorie, legate de varsta si deficitul cognitiv minor?
O persoana poate suferi modificari cognitive usoare atunci cand:
- uita frecvent anumite lucruri;
- nu-si aminteste evenimente sau intalniri importante;
- se simte coplesita si nu poate lua singura decizii;
- nu poate gasi locuri familiare;
- chiar si prietenii sau familia observa aceste schimbari la cel care are pierderi de memorie;
- problemele de memorie progreseaza;
- are dificultati in a invata noi sarcini;
- ii este dificil sa isi gestioneze fondurile proprii sau sa se ocupe de diverse plati.
Cu siguranta ca nimeni nu-si doreste sa afle ca pierderile de memorie sau tulburarile cognitive pe care le manifesta sunt simptome ale bolii Alzheimer si ca problemele sale vor continua sa se agraveze.
Cu toate acestea, stiind cum vor evolua lucrurile, atat bolnavul cat si familia pot lua masuri si anumite decizii privind viitorul. Este important ca aceste planuri sa se schiteze indiferent daca o persoana va dezvolta sau nu Alzheimer.
Ar trebui sa se ia in considerare:
- participarea la studii de cercetare clinica ce implica bolnavii care sufera de pierderi cognitive minore de memorie. Desi acest lucru nu poate schimba cursul bolii, aceasta actiune poate ajuta alte persoane in viitor;
- discutarea cu medicul specialist legat de lucrurile care pot fi facute pentru imbunatatirea starii de sanatate si a abilitatilor cognitive. Acestea includ dieta, exercitii fizice si mentale, utilizarea de anumite medicamente. Din pacate, nu exista tratament care ar putea modifica in vreun fel cursul bolii Alzheimer, se pot imbunatati abilitatile mentale in faza timpurie a afectiunii;
- analizarea amanuntita a tuturor documentelor financiare si juridice, din timp util;
- alegerea, impreuna cu familia, a tipului de ingrijire atunci cand bolnavul nu mai poate lua singur decizii. Este important sa se decida modalitatea de asistenta medicala (domiciliu, unitate spitaliceasca, etc.).
Cand sa vezi un medic?
O serie de afectiuni pot duce la pierderea memoriei sau la alte simptome de dementa. Unele dintre aceste afectiuni pot fi tratate. Daca va ingrijoreaza memoria sau alte abilitati de gandire, discutati cu medicul dumneavoastra neurolog sau psihiatru pentru cea mai buna conduita.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.