Revascularizarea membrului inferior
Ce este revascularizarea membrului inferior
Revascularizarea membrului inferior reprezinta procedura realizata pentru a reface circulatia sangelui si pentru a debloca arterele ocluzate de la nivelul membrului. Medicii utilizeaza diverse tehnici de revascularizare, iar cazurile in care pacientii pot avea nevoie de aceasta interventie sunt diverse.
Cuprins articol
Tipuri de revascularizare
Modalitatile prin care medicii pot face revascularizarea membrului inferior sunt:
• Angioplastia: utilizarea unui cateter cu un balon atasat, balon ce va dilata arterele in care s-au acumulat placile de aterom
• Stenturi. Instalarea unui stent confectionat din metal in interiorul arterei va mentine artera deschisa, permeabila
• Aterectomia: indepartarea mecanica, endovasculara a placilor de aterom
• Bypass arterial: se utilizeaza o parte dintr-o vena sau o grefa artificiala pentru a forma un nou traseu de circulatie a sangelui
• Endarterectomie : indepartarea chirurgicala a placilor de aterom, prin abord deschis asupra arterei
Indicatii
Revascularizarea membrului inferior este o procedura necesara la pacientii cu boala arteriala periferica. Aceasta patologie ischemica consta in limitarea aportului de sange in arterele membrelor inferioare, astfel ca tesuturile devin foarte predispuse la ischemie.
Circulatia sanguina este limitata in special din cauza aterosclerozei, afectiune ce duce la acumularea de lipide in artere. Aceste lipide formeaza placile de aterom, ce se depun progresiv pe peretii arteriali, pana la ocluzarea completa a arterei.
Intrucat fumatul este un factor de risc major pentru boala arteriala periferica, oprirea fumatului, alaturi de medicamente si exercitii fizice speciale, reprezinta un tratament nechirurgical al acestei afectiuni. Operatia clasica sau interventiile endovasculare minim-invazive devin necesare atunci cand se instaleaza ischemia acuta de membru.
Inainte de procedura
Revascularizarea se poate realiza in urgenta, atunci cand pregatirea preoperatorie va fi minima, sau in regim programat, in cazurile in care nu s-a instalat inca ischemia acuta. Medicul va va prezenta diferitele tipuri de proceduri si va va recomanda cea mai buna varianta. Acesta va alege metoda de revascularizare in functie de severitatea afectiunii, sediul ocluziei arteriale si istoricul personal al pacientului.
Testele paraclinice realizate inainte de interventie vor ajuta medicul sa identifice sediul ocluziei si sa determine alte eventuale patologii. Aceste teste includ analizele complete de sange, electrocardiograma, angio-CT, ecografia Doppler.
Veti fi rugat sa nu mai mancati sau sa beti nimic cu cateva ore inainte de interventie si de asemenea, sa opriti fumatul cat mai curand.
In timpul procedurii
Obiectivul fiecarei proceduri de revascularizare este de a imbunatati circulatia arteriala in regiunea membrului in care exista un risc de ischemie.
Interventiile decurg diferit, in functie de fiecare tip:
• Pentru angioplastie, medicul va plasa un cateter intr-un vas arterial periferic, cu care va avansa pana in locul ocluziei arteriale. La acel nivel, un balon va fi introdus pe cateter si ulterior umflat, pentru a impinge placile de aterom catre pereti, astfel deschizand artera. Aceasta interventie poate fi acompaniata si de implantarea stentului, acest mic tub metalic care va mentine artera deschisa, la un calibru suficient pentru a asigura circulatia sangelui.
• In interventia de aterectomie, medicul utilizeaza un cateter arterial care este insa dotat la capat cu un lasar sau cu o lama care pot rezeca placile de aterom.
• Endarterectomia utilizeaza acelasi principiu de rezectie manuala a placilor de aterom, insa abordul nu este prin cateter, ci prin operatie deschisa. Este o interventie mai invaziva
• Operatia de bypass este utilizata daca alte metode nu au fost eficiente, iar aceasta presupune remodelarea traseului arterial, folosind grefe venoase sau artificiale. Astfel sangele va ocoli blocajul arterial, ajungand in tesuturile tinta.
Procedurile au durata diferita, in functie de severitatea bolii si de complexitatea interventiei: angioplastia poate dura si 30 de minute, in timp ce operatia de by-pass se extinde pana la 6 ore.
Dupa procedura
Veti avea o anumita perioada de repaus imediat dupa interventie, perioada ce variaza de la cateva ore la cateva zile, timp in care veti fi monitorizat si tratat in continuare, medicamentos. Medicul va realiza cateva teste post-operatorii pentru a evalua eficienta revascularizarii: ecografie, CT sau RMN. Rezultatele sunt de cele mai multe ori spectaculoase, cu imbunatatirea calitatii vietii, ameliorarea simptomelor si evitarea necesitatii de amputatie de membru.
Riscuri si complicatii
Riscul de recidiva in urma unei astfel de interventii este relativ mare, avand in vedere complexitatea bolii arteriale periferice si cronicitatea acesteia. Este nevoie intotdeauna de o abordare multidisciplinara, care sa vizeze eliminarea factorilor de risc ai acestei patologii. O parte dintre pacienti vor avea nevoie de interventii minim-invazive repetate. Pentru a reduce riscul de recidiva, renuntati la fumat, luati medicamentele prescrise de medic pentru patologiile asociate si plimbati-va zilnic.
In urma interventiei, complicatiile exista insa beneficiile sunt intotdeauna mai mari, iar medicii vor lua masuri de preventie a acestora.
Complicatiile posibile includ:
• Evenimente cardiace
• Hemoragii
• Vindecare vicioasa a plagii
• Infectie
• Tromboze locale
• Afectare renala, dupa bypass
• Esecul interventiei
Prognostic si recuperare
Durata de recuperare in urma unei angioplastii cu sau fara stent este de o saptamana, recuperare ce nu necesita insa spitalizare continua, ci doar o noapte de internare dupa procedura.
Dupa endarterectomie, spitalizarea dureaza pana la 4 zile, iar dupa by-pass 5 zile sau mai mult. Recuperare completa variaza in functie de complexitatea interventiei si este mai indelungata daca s-a intervenit asupra mai multor vase. Desigur, interventiile minim-invazive precum angioplastia permit o recuperare mai rapida si intoarcerea la activitatile obisnuite mult mai rapida decat interventiile invazive.
Cand ar trebui sa mergeti la medic?
Veti fi programat la consultatii post-operatorii, insa nu ezitati sa mergeti imediat la medic daca apar semne ale complicatiilor:
• Secretii purulente, febra, durere locala - semne de infectie
• Hemoragie
• Tumefiere ce nu se amelioreaza
• Durere toracica
• Dificultati de miscare si senzatie de amortire a membrului
Concluzie
Boala arteriala periferica este o patologie cronica, cu multe implicatii si simptome deranjante pentru pacient, ce scad calitatea vietii.
Revascularizarea membrului nu numai ca asigura reluarea calitatii vietii si a activitatilor obisnuite, dar permite si evitarea amputatiei, care este tratamentul de ultima intentie in cazurile severe. Medicul dumneavoastra va decide ce tip de interventie este cea mai potrivita, uneori fiind necesare interventii multiple. Nu uitati ca preventia este intotdeauna cheia, astfel ca este esential sa evitati factorii de risc ai acestei afectiuni.
Bibliografie
https://my.clevelandclinic.org/health/treatments/24842-leg-revascularization
https://www.webmd.com/heart-disease/what-is-revascularization
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
