Adenomul hipofizar

Actualizat: 15 Iulie 2022
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Consultant medical:

Dr. Paunescu Laura Bianca
Medic Rezident Endocrinolog

Generalitati


Hipofiza sau glanda pituitara este o glanda de mici dimensiuni localizata la baza creierului, frecvent regasita si sub denumirea de "regina glandelor". Hipofiza este considerata adesea principala glanda endocrina, deoarece, alaturi de hipotalamus, controleaza activitatea intregului sistem endocrin. Hipofiza este locul de formare sau de depozitare a anumitor hormoni. 

Hormonii secretati de hipofiza sunt: Prolactina (PRL), TSH (tireotropina), GH (hormonul de crestere), ACTH (hormonul adrenocorticotrop), LH (hormonul luteinizant), FSH (hormonul foliculostimulant)

Tumorile hipofizare sunt mase de tesut regasite la nivelul glandei. Adenoamele hipofizare sunt cea mai frecventa formatiune tumorala a hipofizei. Ele sunt tumori benigne, ce nu se raspandesc in alte parti ale corpului, formate din multiplicare necontrolata a unuia dintre cele 5 tipuri de celule hipofizare, putand sa secrete unul sau mai multe tipuri de hormoni hipofizari.

In functie de dimensiunile tumorii, adenoamele hipofizare se clasifica:

-microadenoame- tumori cu diametrul mai mic de 1 cm;

-macroadenoame-tumori cu dimensiunea mai mare de 1m;

Cauze

Cauza dezvoltarii adenomului hipofizar este necunoscuta. La baza formarii masei tumorale stau alterari in structura ADN-ului (material genetic ce dicteaza modul de operare al celulei), astfel ca celule anterior normale incep sa se multiplice necontrolat, fara a mai raspunde la mijloacele de control ale organismului).

Factorii de risc care cresc sansele unei persoane de a manifesta adenom hipofizar includ:

Simptome

Simptomele pot varia de la un caz la altul, in functie de dimensiunea tumorii, forma secretanta sau nesecretanta si tipul de hormon secretat. Simptomele nu se coreleaza intotdeauna cu dimensiunea masei tumorale. O tumora de mici dimensiuni, secretanta, prezinta simtpomatologie mai zgomoatoasa fata de un adenom nesecretant, de dimensiuni mai mari.

Simptomele care sunt determinate de sindromul de masa tumorala (tumora, prin dimensiuni, comprima hipofiza sau structurile alaturate) pot include:
- durere de cap
- tulburari de vedere (vedere incetosata, scotoame, pierderea vederii la unul dintre ochi)

-epilepsie

-paralizia nervilor faciali

vedere dubla

-ptoza palpebrala (ploapa cazuta)

-rinoree (scurgeri de la niveul nasului)

Daca adenomul secreta prolactina (40% din cazuri) pot sa apara si urmatoarele manifestari:
- lactatie falsa (secretie de la nivelul mamloanelor, la femeile ce nu alapteaza)
- disparitia menstrelor sau menstre neregulate
- scaderea libidoului
- uscaciune vaginala
- densitate osoasa scazuta sau osteoporoza

Simptomele specifice adenomului care secreta tirotropina sunt:
- marirea glandei tiroide
- simptome de hipertiroidism
- tremur
- palpitatii
- anxietate
- scadere in greutate
- insomnie

Simptomele intalnite in cazul in care adenomul secreta corticotropina sunt:
- tulburari menstruale
- hipertensiune arteriala
- modificari la nivelul pielii (par facial, invinetirea cu usurinta a pielii, aparitia unor linii albastrui pe piele)
- cresterea rapida a valorilor glicemiei
- ingrosarea cefei
- obezitate cu predispozitie centro-tronculara
- fata rotunda, "in luna plina"

Daca adenomul secreta hormoni de crestere apar urmatoarele manifestari:
- acromegalie (adulti)
- gigantism (copii)
- hiperglicemie
-transpiratie excesiva

Prin compresie, adenomul hipofizar poate determina aparitia insuficientei hipofizare, semnele si simptomele fiind cauzate de deficitul hormonal:

- incetinirea sau oprirea cresterii la copii

-lipsa menstruatiei

-infertilitate

-lipsa aparitiei caractereolor sexuale secundare

-caderea parului de la nivelul fetei (barbati)

-lipsa parului pubian

-lipsa lactatie postpartum

-tensiune arteriala scazuta

-intoleranta la frig

-crestere in greutate

-piele ingrosata

-depresie

-dificultate in concentrare

-oboseala excesiva

-valori glicemice scazute

Diagnostic

Medicul endocrinolog va solicita bolnavului detalii legate de istoricul medical si simptome si va efectua un examen fizic complet. Investigatile pot include teste de sange pentru masurarea valorilor hormonilor produsi de glanda pituitara si de alte glande (prolactina, TSH, FT4, IGF-1, hormoni de crestere, corticotrofina sau ACTH, beta-gonadotropina umana, testosteron, estradiol), nivelurile de hormoni si de zahar din sange.

Teste imagistice

Rezonanata magnetica nucleara  reprezinta standardul de aur in diagnosticarea tumorilor hipofizare.

Tomografia computerizata- o investigatie imagistica importanta in mjanagementul adenoamelor hipofizare, poate aduce informatii aditionale cu privire la structura tumorii si la structurile invecinate cu aceasta.

Tratamentul adenomului hipofizar

Tratamentul adneomului hipofizar implica o echipa multidisciplinara formata dintr-un medic neurolog, endocrinolog si oftalmolog. Acesta poate presupune urmarirea in evolutie a tumorii si temporizarea initierii tratamentului, administrarea de medicamente, radioterapie sau excizia chirurgicala a tumorii.

Urmarirea evolutiei adenomului hipofizar

Medicii dumneavoastra vor recomanda frecventa vizitelor medicale si a repetarii analizelor de sange si a investigatiilor imagistice. Daca simtpomatologia se accentueaza sau masa tumorala se modifica, se va recurge la una dintre variantele terapeutice.

Tratamentul medicamentos

Reprezinta o alternativa terapetica extrem de valoroasa, cu scopul de a:

-inhiba secretia hormonala a tumorii

-substitui deficitul hormonal cauzat de compresia determinata de adenomul hipofizar

-micsora tumora pentru a o impiedica sa mai comprime glanda hipofiza sau sructurile invecinate cu aceasta

Radioterapia este utila in urmatoarele situatii:

-cand interventia chirurgicala nu poate inlatura intreaga masa tumorala

-adenomul hipofizar reapare dupa interventia chirurgicala

-masa tumorala nu se micsoreaza in urma tratamentului medicamentos

-masa tumorala este localizata intr-o zona a creierului cu risc chirurgical crescut

Tratamentul chirugical- rareori se realizeaza prin deschiderea calotei craniene, cel mai frecvent utilizandu-se abordul transsfenoidal.


Citeste si despre:

Craniofaringiomul Acromegalia Secretii ale sanului (galactoreea) si prolactinomul Hemoragia uterina disfunctionala Hormonul uman de crestere (HGH): vinovat de procesul imbatranirii? Ce afectiuni pot fi detectate cu ajutorul unui RMN cerebral Clasificarea hormonilor si rolul acestora in organism Factori care pot influenta infertilitatea feminina Diabetul zaharat tip 2 secundar acromegaliei Complexul Carney Tumorile hipofizare (ale glandei pituitare)