Indicatii
Icandra este indicat in tratamentul diabetului zaharat de tip 2:
- Icandra este indicat in tratamentul pacientilor adulti care nu pot obtine un control glicemic
suficient la doza maxima tolerata de metformina administrata oral in monoterapie sau care sunt
tratati deja cu o asociere de vildagliptin si metformina sub forma de comprimate separate.
- Icandra este indicat in combinatie cu o sulfoniluree (si anume terapie in combinatie tripla) ca
terapie adjuvanta la regimul alimentar si exercitiile fizice la pacientii adulti, controlati
necorespunzator cu metformina si o sulfoniluree.
- Icandra este indicat in terapie in combinatie tripla cu insulina ca terapie adjuvanta la regimul
alimentar si exercitiile fizice pentru a imbunatati controlul glicemic la pacienti adulti cand
utilizarea insulinei in doza stabila si metformina administrata in monoterapie nu asigura un
control glicemic adecvat.
Doze
Adulti cu functie renala normala (RFG 90 ml/min)
Pentru tratamentul hiperglicemiei doza de Icandra trebuie individualizata luand in considerare schema de tratament a pacientului, eficacitatea si tolerabilitatea, fara a depasi doza zilnica maxima recomandata de 100 mg vildagliptin. Tratamentul cu Icandra poate fi initiat fie cu un comprimat de 50 mg/850 mg, fie 50 mg/1000 mg de doua ori pe zi, un comprimat administrat dimineata si celalalt seara.
- Pentru pacientii controlati necorespunzator sub tratament cu doza maxima tolerata de metformina in monoterapie:
Doza initiala de Icandra trebuie sa asigure vildagliptin 50 mg de doua ori pe zi (100 mg doza zilnica totala) plus doza de metformina deja administrata.
- Pentru pacientii care trec de la administrarea concomitenta de vildagliptin si metformin sub forma de comprimate separate:
Administrarea Icandra trebuie initiata cu doza de vildagliptin si metformina deja administrata.
- Pentru pacientii controlati necorespunzator cu combinatia dintre metformina si o sulfoniluree:
Dozele de Icandra trebuie sa asigure vildagliptin 50 mg de doua ori pe zi (100 mg doza zilnica totala) si o doza de metformina similara dozei deja administrate. Atunci cand Icandra se utilizeaza in asociere cu o sulfoniluree, poate fi avuta in vedere o doza mai mica de sulfoniluree pentru a reduce riscul aparitiei hipoglicemiei.
- Pentru pacientii controlati necorespunzator cu combinatia dintre insulina si doza maxima tolerata de metformina:
Doza de Icandra trebuie sa asigure 50 mg de doua ori pe zi (100 mg doza zilnica totala) plus doza de metformina similara dozei deja administrate.
Nu au fost stabilite siguranta si eficacitatea vildagliptinei si metforminei ca tratament oral triplu in asociere cu o tiazolidindiona.
Grupurile speciale de pacienti
Varstnici ( 65 ani)
Deoarece metformina se excreta pe cale renala, iar pacientii in varsta au tendinta de a avea functia renala diminuata, pacientilor in varsta care utilizeaza Icandra trebuie sa li se monitorizeze periodic functia renala.
Insuficienta renala
RFG trebuie evaluata inainte de initierea tratamentului cu medicamente care contin metformina si cel putin anual dupa aceea. La pacientii cu risc crescut de evolutie ulterioara a insuficientei renale si la varstnici, functia renala trebuie evaluata mai frecvent, de exemplu o data la 3-6 luni.
Este de preferat ca doza zilnica maxima de metformina sa fie impartita in 2-3 doze pe zi. inainte de a lua in considerare initierea tratamentului cu metformina la pacientii cu RFG < 60 ml/min, trebuie evaluati factorii care pot creste riscul de acidoza lactica.
Daca nu este disponibila o concentratie adecvata de Icandra, in locul combinatiei in doza fixa trebuie utilizate monocomponentele individuale.
GFR ml/min: 60-89; Metformina: Doza maxima zilnica este de 3000 mg. Poate fi avuta in vedere reducerea dozei in asociere cu diminuarea functiei renale; Vildagliptina: Fara ajustarea dozei.
GFR ml/min: 45-59; Metformina: Doza maxima zilnica este de 2000 mg. Doza initiala este de cel mult jumatate din doza maxima; Vildagliptina: Doza zilnica maxima este de 50 mg.
GFR ml/min: 30-44; Metformina: Doza maxima zilnica este de 1000 mg. Doza initiala este de cel mult jumatate din doza maxima; Vildagliptina: Doza zilnica maxima este de 50 mg.
GFR ml/min: 3x limita superioara a valorii normale (LSVN).
Copii si adolescenti
Icandra nu este recomandat pentru utilizare la copii si adolescenti (< 18 ani). Siguranta si eficacitatea Icandra la copii si adolescenti (< 18 ani) nu au fost stabilite. Nu sunt disponibile date.
Mod de administrare
Administrare orala.
Administrarea Icandra cu sau imediat dupa consumul de alimente poate reduce simptomele gastro-intestinale asociate metforminei.
Contraindicatii
- Hipersensibilitate la substantele active sau la oricare dintre excipienti.
- Orice tip de acidoza metabolica acuta (de exemplu acidoza lactica, cetoacidoza diabetica)
- Precoma diabetica
- Insuficienta renala severa (RFG < 30 ml/min)
- Conditii acute cu potential de alterare a functiei renale, cum sunt:
- deshidratare,
- infectie severa,
- soc,
- administrare intravasculara de substante de contrast iodate.
- Boala acuta sau cronica care poate provoca hipoxie tisulara, cum este:
- insuficienta cardiaca sau respiratorie.
Pacientii si/sau ingrijitorii acestora trebuie informati in privinta riscului de acidoza lactica. Acidoza lactica se caracterizeaza prin dispnee acidotica, dureri abdominale, crampe musculare, astenie si hipotermie urmata de coma. in caz de simptome suspectate, pacientul trebuie sa opreasca administrarea metforminei si sa solicite imediat un consult medical. Rezultatele investigatiilor diagnostice de laborator indica o scadere a pH-ului sanguin (< 7,35), crestere a concentratiilor plasmatice de lactat (> 5 mmol/l) si o crestere a deficitului anionic si a raportului lactat/piruvat.
Administrarea de substante de contrast iodate
Administrarea intravasculara de substante de contrast iodate poate duce la nefropatie indusa de substanta de contrast, ceea ce determina acumularea de metformina si cresterea riscului de acidoza lactica. Administrarea metforminei trebuie intrerupta inainte de procedura de imagistica sau la momentul acesteia si nu trebuie reluata decat la cel putin 48 ore dupa procedura, cu conditia ca functia renala sa fi fost reevaluata si sa se fi constatat ca este stabila.
Functia renala
RFG trebuie evaluata inainte de initierea tratamentului si periodic dupa aceea. Metformina este contraindicata la pacientii cu RFG < 30 ml/min si administrarea acesteia trebuie intrerupta temporar in prezenta afectiunilor care influenteaza functia renala.
Insuficienta hepatica
Pacientii cu insuficienta hepatica, inclusiv cei cu valori pre-tratament ale ALT sau AST > 3x LSVN nu trebuie tratati cu Icandra.
Monitorizarea enzimelor hepatice
Au fost raportate rare cazuri de disfunctie hepatica (inclusiv hepatita) la vildagliptin. in aceste cazuri, pacientii au fost, in general, asimptomatici, fara sechele clinice si valorile testelor functiei hepatice (TFH) au revenit la normal dupa intreruperea tratamentului. TFH trebuie efectuate inainte de initierea tratamentului cu Icandra pentru a cunoaste valorile initiale ale pacientilor. In timpul tratamentului cu Icandra functia hepatica trebuie monitorizata la intervale de trei luni in primul an si periodic dupa aceea. Pacientii la care apar valori crescute ale transaminazelor trebuie monitorizati printr-o a doua evaluare a functiei hepatice pentru a confirma rezultatul si trebuie urmariti ulterior prin frecvente TFH pana la revenirea la normal a valorii(lor) crescute. In cazul in care persista o crestere a valorilor AST sau ALT de 3x LSVN sau mai mare, se recomanda intreruperea tratamentului cu Icandra. Pacientii care dezvolta icter sau alte semne sugestive de disfunctie hepatica trebuie sa intrerupa administrarea Icandra.
Dupa renuntarea la tratamentul cu Icandra si normalizarea valorilor TFH, tratamentul cu Icandra nu trebuie reinitiat.
Boli cutanate
In cadrul studiilor non-clinice toxicologice, la nivelul extremitatilor maimutelor, pentru vildagliptin s-a raportat aparitia de leziuni cutanate, incluzand pustule si ulceratii. Desi nu a fost observata o incidenta crescuta a leziunilor cutanate in studiile clinice, exista experienta limitata la pacientii cu complicatii cutanate diabetice. Cu toate acestea, au existat raportari dupa punerea pe piata privind aparitia leziunilor cutanate buloase si exfoliative. Astfel, in conduita de ingrijire a pacientului cu diabet zaharat, se recomanda monitorizarea bolilor cutanate, cum sunt pustulele sau ulceratia.
Pancreatita acuta
Administrarea vildagliptin a fost asociata cu riscul aparitiei pancreatitei acute. Pacientii trebuie informati cu privire la simptomul caracteristic al pancreatitei acute.
Daca se suspecteaza pancreatita, tratamentul cu tratamentul trebuie intrerupt; daca se confirma diagnosticul de pancreatita acuta, tratamentul cu vildagliptin nu trebuie reluat. Trebuie acordata atentie pacientilor cu antecedente de pancreatita acuta.
Hipoglicemie
Se cunoaste ca administrarea de sulfoniluree cauzeaza hipoglicemie. La pacientii carora li se administreaza vildagliptina in asociere cu o sulfoniluree poate exista riscul aparitiei hipoglicemiei. Prin urmare, poate fi avuta in vedere o doza mai mica de sulfoniluree pentru a reduce riscul aparitiei hipoglicemiei.
Interventii chirurgicale
Administrarea metforminei trebuie intrerupta la momentul interventiei chirurgicale, sub anestezie generala, spinala sau epidurala. Tratamentul poate fi reluat dupa cel putin 48 ore de la interventia chirurgicala sau la reinceperea hranirii pe cale orala si cu conditia ca functia renala sa fi fost reevaluata si sa se fi constatat ca este stabila.
Interactiuni medicamentoase
Nu au fost efectuate studii de interactiune pentru Icandra. Urmatoarele informatii reflecta datele disponibile referitoare la substantele active individuale.
Vildagliptin
Vildagliptin are un potential mic de interactiuni cu medicamentele administrate concomitent. Deoarece vildagliptin nu este un substrat enzimatic al citocromului P (CYP) 450 si nu inhiba sau induce enzimele CYP 450, nu este probabila interactiunea acestuia cu substante active care sunt substraturi, inhibitori sau inductori ai acestor enzime.
Rezultatele studiilor clinice efectuate cu antidiabetice orale pioglitazona, metformina si gliburida in asociere cu vildagliptin nu au indicat interactiuni farmacocinetice relevante din punct de vedere clinic la populatia tinta.
Studiile de interactiune medicamentoasa cu digoxina (substrat P-glicoproteic) si warfarina (substrat CYP2C9) efectuate la subiecti sanatosi nu au indicat interactiuni farmacocinetice relevante din punct de vedere clinic dupa administrarea concomitenta de vildagliptin.
La subiectii sanatosi, au fost efectuate studii privind interactiunile cu amlodipina, ramipril, valsartan si simvastatina. in aceste studii, nu s-au observat interactiuni farmacocinetice relevante din punct de vedere clinic in urma administrarii concomitente cu vildagliptin. Oricum, acest lucru nu s-a observat la populatia tinta.
Administrarea concomitenta cu inhibitori ai ECA
Poate aparea un risc crescut de aparitie a angioedemului la pacientii care utilizeaza concomitent inhibitori ai ECA.
Similar altor medicamente antidiabetice cu administrare orala, efectul vidagliptin de reducere a glicemiei poate fi redus de anumite substante active, incluzand tiazide, corticosteroizi, produsi tiroidieni si simpatomimetice.
Metformina
Asocieri nerecomandate
Alcool etilic
Intoxicatia cu alcool etilic se asociaza cu un risc crescut de acidoza lactica, mai ales in caz de repaus alimentar, malnutritie sau insuficienta hepatica. Substante de contrast iodate
Administrarea metforminei trebuie intrerupta inainte de procedura de imagistica sau la momentul acesteia si nu trebuie reluata decat la cel putin 48 ore dupa procedura, cu conditia ca functia renala sa fi fost reevaluata si sa se fi constatat ca este stabila.
Substante active cationice
Substantele active cationice care sunt eliminate prin secretie tubulara renala (de exemplu, cimetidina) pot interactiona cu metformina prin competitie pentru sistemele obisnuite de transport tubular renal, determinand intarzieri in eliminarea metforminei, ceea ce poate creste riscul acidozei lactice. Un studiu la voluntari sanatosi a aratat ca cimetidina, administrata in doze de 400 mg de doua ori pe zi, a crescut expunerea sistemica de metformina (ASC) cu 50%. Prin urmare, trebuie avute in vedere monitorizarea atenta a controlului glicemic, ajustarea dozei in cadrul posologiei recomandate si modificari ale tratamentului diabetic atunci cand se administreaza concomitent medicamente cationice care se elimina prin secretie tubulara renala.
Asocieri care necesita precautii la utilizare
Unele medicamente pot avea efecte adverse asupra functiei renale, ceea ce poate creste riscul de acidoza lactica, de exemplu AINS, inclusiv inhibitori selectivi de ciclooxigenaza (COX) II, inhibitori ECA, antagonisti ai receptorilor de angiotensina II si diuretice, in special diuretice de ansa. La initierea administrarii sau la utilizarea acestor medicamente concomitent cu metformina, este necesara monitorizarea atenta a functiei renale.
Glucocorticoizii, beta-2-agonistii si diureticele au o activitate hiperglicemica intrinseca. Pacientul trebuie informat si trebuie efectuata o monitorizare mai frecventa a glucozei sanguine, in special la inceputul tratamentului. Daca este necesar, este posibil ca doza de Icandra sa trebuiasca sa fie modificata in timpul tratamentului concomitent si la intreruperea acestuia.
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) pot scadea concentratiile glucozei sanguine. Daca este necesar, doza medicamentului antihiperglicemic trebuie modificata in timpul tratamentului cu celalalt medicament si la intreruperea acestuia.
Sarcina
Nu exista date adecvate privind utilizarea Icandra la femeile gravide. In cazul vildagliptin, studiile la animale au evidentiat efecte toxice asupra functiei de reproducere la doze mari. In cazul metforminei, studiile la animale nu au evidentiat efecte toxice asupra functiei de reproducere. Studiile la animale efectuate cu vildagliptin si metformina nu au indicat semne de teratogenitate, ci efecte fetotoxice la doze maternotoxice. Riscul potential pentru om este necunoscut. Icandra nu trebuie utilizat in timpul sarcinii.
Alaptarea
Studiile la animale au evidentiat excretia in lapte atat a metforminei, cat si a vildagliptinului. Nu se cunoaste daca vildagliptin se excreta in laptele uman, dar metformina se excreta in laptele matern la om in cantitati mici. Datorita atat potentialului risc de hipoglicemie la nou-nascut asociat metforminei, cat si lipsei datelor la om referitoare la actiunea vildagliptinului, Icandra nu trebuie utilizat in timpul alaptarii.
Fertilitatea
Nu au fost efectuate studii pentru Icandra privind efectul asupra fertilitatii la om.
Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Pacientii care pot prezenta ameteala ca reactie adversa trebuie sa evite conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor.
Nu au existat studii clinice terapeutice efectuate cu Icandra. Cu toate acestea, a fost demonstrata bioechivalenta Icandra cu vildagliptin si metformina administrate concomitent (vezi pct. 5.2). Datele prezentate aici se refera la administrarea concomitenta de vildagliptin si metformina, in care s-a adaugat vildagliptin la metformina. Nu au existat studii in care s-a adaugat metformina la vildagliptin.
Rezumatul profilului de siguranta
Majoritatea reactiilor adverse au fost usoare si trecatoare si nu au necesitat intreruperea tratamentului. Nu s-a constatat nicio asociere intre reactiile adverse si varsta, etnie, durata de expunere sau doza zilnica.
S-au raportat rare cazuri de disfuctie hepatica (inclusiv hepatita) la vildagliptin. In aceste cazuri, pacientii au fost, in general, asimptomatici, fara sechele clinice si functia hepatica a revenit la normal dupa intreruperea tratamentului. In datele din studiile de monoterapie controlata si terapie adaugata cu durata de pana la 24 saptamani, incidenta cresterii valorii ALT sau AST > 3x LSVN (clasificata ca prezenta la cel putin 2 masuratori succesive sau la vizita finala din timpul tratamentului) a fost 0,2%, 0,3% si 0,2% pentru vidagliptin 50 mg o data pe zi, vildagliptin 50 mg de doua ori pe zi, respectiv toti comparatorii. Aceste cresteri ale valorilor transaminazelor au fost, in general, asimptomatice, non-progresive ca natura si neasociate cu colestaza sau icter.
S-au raportat cazuri rare de edem angioneurotic pentru vildagliptin, intr-un procent similar cu medicamentele de control. S-a raportat un procent mai mare de cazuri atunci cand vildagliptinul s-a administrat in asociere cu un inhibitor ECA. Majoritatea evenimentelor au fost usoare in severitate si au disparut pe parcursul continuarii tratamentului cu vildagliptin.
Lista reactiilor adverse prezentate sub forma de tabel
Reactiile adverse raportate la pacienti carora li s-a administrat vildagliptin in cadrul studiilor dublu-orb in monoterapie si ca tratamente adjuvante sunt enumerate mai jos, pe clase de aparate, sisteme si organe si dupa frecventa absoluta. Reactiile adverse prezentate in Tabelul 5 se bazeaza pe informatia disponibila din Rezumatul caracteristicilor produsului pentru metformina existent in UE. Frecventele sunt definite astfel: foarte frecvente (1/10); frecvente (1/100 si