Boala de colagen - Orice boala caracterizata printr-o atingere inflamatorie si imunologica a tesutului conjunctiv si prin difuzia leziunilor. Cauzele sunt inca insuficient cunoscute. Exista probabil o tulburare a sistemului imunitar uneori ereditara. Tesutul conjunctiv fiind prezent in tot organismul, toate organele sunt mai mult sau mai putin susceptibile de a fi afectate intr-un mod asociat, de unde si marea varietate de simptome (atingere articulara, cutanata, cardiaca, pulmonara, hepatica, renala, a sistemului nervos central sau periferic, vasculara, digestiva). Principalele conectivite sunt poliartrita reumatoida, lupusul eritematos diseminat, sclerodermia, conectivita mixta, sau sindromul lui Sharp, dermatopolimiozita, periarterita nodoasa. Evolutia, in general cronica, este marcata de pusee acute, frecvent asociate unui sindrom inflamator.
Macroglobulinemia - Prezenta in sange a unor mari cantitati de macroglobuline (un tip de imunoglobuline), produse de o proliferare maligna a limfocitelor in anumite tipuri de limfoame.
Un tip de macroglobulinemie este macroglobulinemia Waldentrom - o boala legata de o proliferare a celulelor de origine limfocitara (susa a celulelor care dau nastere in mod normal limfocitelor, varietate de globule albe implicate in reactiile imunitare), care secreta in exces un fel deosebit de anticorpi, imunoglobulina M (IgM). Boala lui Waldenstrom atinge, de obicei, persoanele trecute de 60 ani, cu o usoara predominanta a sexului masculin. Cauza bolii este necunoscuta. Secretia excesiva de imunoglobuline M provoaca o crestere a vascozitatii sangvine si a volumului plasmatic. Aceste tulburari au rasunet asupra sistemului nervos si se traduc prin zbarnaituri in urechi, printr-o micsorare a acuitatii vizuale, prin dureri de cap, prin tulburari ale constientei care pot merge, in cazurile cele mai grave, pana la coma. In plus, hipervolemia (cresterea volumului plasmatic) poate antrena o insuficienta cardiaca, iar excesul de imunoglobuline din sange poate provoca hemoragii legate de perturbatiile mecanismelor de coagulare a sangelui. De altfel, depunerile de imunoglobulina M in rinichi sau in nervii periferici determina uneori, respectiv, o insuficienta renala si o paralizie, indeosebi a membrelor inferioare. O crestere a dimensiunilor splinei, ficatului sau ganglionilor limfatici se observa la aproximativ un sfert dintre cazuri.
Crioglobulinemia - Prezenta crioglobulinelor (imunoglobuline, insolubile la temperaturi joase, ceea ce face la ca expunerea la frig sa produca obstructia vaselor sangvine mici de la nivelul degetelor) in sange. Poate apare in numeroase boli, cum ar fi: macroglobulinemia, lupusul eritematos sistemic, unele infectii, mielom, tumori maligne etc. dar in cazuri rare poate exista o crioglobulinemie esentiala. Poate cauza tulburari grave, datorita aglutinarii globulelor rosii chiar in arborele circulator (tromboze etc.)