buna

fi o perioada rece si schimbata cu el,aratai ca nu iti mai pasa si fi mereu vesela ca si cum nu s-ar intampla nimic,iar el isi va pune semnul intrebarii.incearca sa te gandesti la tine sa fi fericita si sa ti pese doar de tine,iar el vei vedea ca se va schimba incetu cu incetu si nu ii va mai conveni situatia asta cand te vede pe tine nepasatoare si fericita.sper sa mearga ca la mine a mers tactica asta cu indiferenta si pana la urma el a venit la mine.mult succes

In mare, sunt de acord cu raspunsul primit de tine mai devreme,DAR..e foarte greu si depinde de temperamentul si sensibilitatea ta.Am o prietena cu o tarie extraordinara,eu sunt mai sensibila,sincera,iubitoare,etc,noi, astea suferim.Asa este:trebuie sa te schimbi TU,nu ai alternativa,pt. ca ei,barbatii, prin natura lor de vanatori,sunt niste egoisti,DAR,noi, femeile, trebuie sa fim mai tari,sa trecem peste capriciile lor de copii mari,sa-i intelegem.Nu de alta,dar altfel vom ajunge niste divortate nemultumite si suferinde.Daca il iubesti si simti ca te iubeste,asezati-va la "masa tratativelor"si discutati,cu calm.Si fii mai calda,chiar daca esti suparata.O sa vezi ca poti!Gandeste-te ca nu esti singura,suntem si noi,celelalte femei in situatia ta,alaturi de tine.Fii calda!Succes,Camelia

eu cred ca ar trebui sa ai o discutie serioasa...ceva de genul"asa nu se mai poate".casnicia e pentru doi ,la fel sunt si necazurile,greutatile sau bucuriile din ea.impartim totul!i-ar trebui o lectie...nu doar amenintare...multa bafta!

am o experienta de viata similara...am rezolvat-o in cele din urma insa doar datorita faptului ca am imbatranit:)))si mai sunt si bolnava ...de nervi!
Daca ar fi sa o iau de la capat m-as distra si eu la fel cu prietenele mele si as uita sa trec pe acasa....macar o perioada.Un sfat:gandeste-te la tine si doar la tine( nu ai spus daca ai copii sau nu)ai grija de tine; socializeaza, "fa-te frumoasa", colinda locuri aglomerate, nu-ti concentra toata atentia si toate gandurile numai spre EL ...decat atat cat este necesar.Poti sa te imbolnavesti urat, mai ales ca din cate spui esti sensibila psihic....
Cu amenintarea nu faci nimica...probabil ca ti-a prins slabiciunea si stie ca sunt doar vorbe in vant...
Din ce am scris aici s-ar putea crede ca barbatii ne sunt niste dusmani dar nu este asa...pur si simplu au nevoie de o oarecare independenta( o lesa mai lunga:))sa traiasca viata din cand in cand ca niste "holtei"...cred eu...

am o experienta de viata similara...am rezolvat-o in cele din urma insa doar datorita faptului ca am imbatranit:)))si mai sunt si bolnava ...de nervi!
Daca ar fi sa o iau de la capat m-as distra si eu la fel cu prietenele mele si as uita sa trec pe acasa....macar o perioada.Un sfat:gandeste-te la tine si doar la tine( nu ai spus daca ai copii sau nu)ai grija de tine; socializeaza, "fa-te frumoasa", colinda locuri aglomerate, nu-ti concentra toata atentia si toate gandurile numai spre EL ...decat atat cat este necesar.Poti sa te imbolnavesti urat, mai ales ca din cate spui esti sensibila psihic....
Cu amenintarea nu faci nimica...probabil ca ti-a prins slabiciunea si stie ca sunt doar vorbe in vant...
Din ce am scris aici s-ar putea crede ca barbatii ne sunt niste dusmani dar nu este asa...pur si simplu au nevoie de o oarecare independenta( o lesa mai lunga:))sa traiasca viata din cand in cand ca niste "holtei"...cred eu...

scuze.... am incurcat borcanele

Buna!Daaaaaaa!!!!Noi femeile trebuie sa avem rabdare ,sa fim dulci ,iubitoare,sa fim vesele etc... ,practic sa jucam teatru,nu?Stau cu sotul meu de 17 ani.Eu am 38 de ani ,el 39,avem 4 fete ,mai avem si o firma de transport pe cap.Dar vreau sa spun ca daca as scrie viata mea cu el, as face un roman cu 6-7 volume.Daca ar fi sa o iau de la capat nu as mai putea ,nici el cu mine, nici eu cu el.S-a lasat de alcool de mai bine de 5 ani.Nu a baut zilnic ,dar o tinea cate 2 sapt.an sir.Era suficient ancat sa ma transforme antr-o fiara.Acum suntem ok dar fara a avea o viata sexuala normala.Sufera de disfunctii erectile.Si, iar eu trebuie sa joc teatru,am devenit mamica lui,ok asta e,mai vedem pe parcurs ce va fi.Oricum este o poveste luuuuuuunga de tot.Dar fetelor care sunteti tinere, nu faceti din sotii vostri niste copii adoptivi ,pe care mai tarziu ai veti adopta voi, cand ei au mame.Dar eu nu sunt an masura sa dau sfaturi de despartire,ficare trebuie sa hotarasca singur.va pup.

aceeasi parerea o am si eu.incearca sa nu ii mai dai importanta care i-o aratai inainte.va trece ceva timp ,poate si 2 luni de zile,cand el singur iti va spune ca te-ai schimbat si te vrea inapoi cum ai fost tu si cum l-ai obisnuit.poate ca si tie iti va va fi greu sa nu ii mai dai importanta,la inceput,dar crede-ma ca functioneaza.am trecut prin asta.acum e lesinat dupa mine.mi-a fost fff greu la inceput,dar a mers.succes!

:) e ok...un sfat e intotdeauna binevenit!:)

Buna,chiar crezi ca va functiona daca nu o sa-i mai dau atentia de altadata?

In primul vreau sa iti spun ca ce iti voi scrie este povestea mea si nu asi vrea sa intelegi ca iti dau un sfat .Am 36 ani m-am casatorit prima oara la varsta de 20 ani cu un barbat foarte violent,betiv,c***ar avea toate aceste "" calitati"" la 21 am nascut o fetita am rabdat in casnicia asta 8 ani de zile ,din firea vesela si plina de viata ajunsesem o stafie ,il iubeam enorm imi era frica sa traiesc fara el indiferent de ce imi facea si cate batai luam ,dupa 8 an nu am mai rezistat si am divortat. Dupa divort imi mai revenisem cu ajutorul feitei si a medicului psihiatru ,am intalnit un barbat car era mai tanar ca mine cu 6 ani si nici nu se punea problema sa am o legatura cu el ,diferenta de varsta si frica unui nou inceput ,a avut mare rabdare cu mine si in final ne-am casatorit suntem de 6 ani impreuna si pot spune ca sunt cea mai fericita femeie din lumea asta ,avem si o fetita impreuna iar fetita din prima casatorie este la mine si este foarte fericita cu tatal actual pe care o iubeste enorm ,asta am vrut sa iti spun ,viata este cum ne-o facem si cum vrm sa traim ,nu avem decat o viata si nu merita sa suferim ci sa o traim din plin,iti doresc fericire si tot binele din lume ,multa sanatate.