Postata de jurgeac cu 13 ani in urma.
Am lucrat cu pubicul la banca 2 ani si jumatate,timp in care aveam atacuri de panica si eram intr-o stare continua de tensiune,aceea fiind starea mea de normalitate ! Dupa ce am facut un tratament la psiholog ,timp in care am descoperit ca sufar de fobie sociala.Dupa ce am plecat de acolo timp de cateva luni se declansau atacuri de panica fara factori externi ,ci doar din obisnuinta organismului presupun.Am fost la medic si EKG era ok de fiecare data si urmez un tratament naturist care dupa cateva luni a inceput sa-si faca efectul.De o perioada insa datorita unor probleme personale simt intepaturi in inima f des,mi se intareste sfarcul stang,simt inima stransa.Ce pot face ???
Adauga raspunsacum 13 ani
Mergi inapoi la psiholog.
acum 13 ani
incepe o terapie si mergi regulat la psiholog
Ai aflat cauza atacurilor?
acum 13 ani
Fobia sociala cred ca e cauza atacurilor.Am avut si perioade vreun an si jumatate cand ieseam ff rar din casa,iar acum dupa ce prin terapie am aflat cate ceva despre mine,parca am trecut in extrema cealalta si anume de ma incarca cu cat mai multe ,sunt in continuu intr-o stare de agitatie si intr-o criza de timp si am impresia ca oricum as rezolva lucrurile nu e bine.
acum 13 ani
Am trecut si eu prin asta. A fost ingrozitor. Ce am facut eu...am luat un tratament naturist Anxin, pe care mi l-au trimis parintii mei din Romania. Apoi, am invatat sa ma bucur iar de viata. Am iesit cat de muilt am putut in natura, am invatat sa ma bucur de soare, copaci si flori, am inceput sa crosetez, pictez, gatesc mancaruri noi...in fine, tot ce imi facea cat de cat placere si imi tinea mintea ocupata. la inceput nu prea aveam elan, dar m-am luptat cu mine insami sa continui. Am inceput sa vorbesc iar cu oamenii din jurul meu, sa ii ascult. Am invatat sa o iau mai usor, sa nu ma astept sa fie totul perfect, deoarece...nu se poate. Am invatat ca nici eu nu sunt perfecta si e ok...nimeni nu e. Am citit tot ce am gasit despre anxietate si depresie si carti scrise de catre persoane care au invins aceste probleme. M-am rugat si am citit acatistul Sfantului Nectarie de cate ori ma simteam rau(si ma simteam, ca am ajuns de cateva ori si la urgenta):)
acum 13 ani
@ Paula -si eu incerc sa ma bucur cat mai mult de soare si natura si familie,pt ca pana la urma sunt singurii care iti sunt alaturi mereu.La mine au fost mai multi factori in ultima vreme :plecarea de la locul de munca si o situatie materiala mai deosebita,despartirea de prietena,faptul ca relatiile cu toti prietenii s-au racit treptat,eu obserc***a mai tarziu lucrul acesta,fiind si obisnuit cu multa lume in jur.am ajuns in situatia de care am fugit toata viata -s fiu aproape singur.mi-e frica putin sa nu cad intr-o stare de izolare dar o sa m lupt in fiecare zi cu lucrul acesta.:)
acum 13 ani
Nu esti singurul, foarte multe persoane se confrunta cu asa ceva. Eu am fost diagnosticata cu tulburare psihotica,depresie,tulburare de personalitate, diagnostice peste diagnostice care m-au tulburat si mai tare. Aveam momente cand doream sa stau langa prieteni, momente cand nici nu doream sa aud de ei. Ganduri peste ganduri, intrebari peste intrebari care nu m-au ajutat cu nimic. Asa zisii prieteni care din punctul meu de vedere daca ar cunoaste mai bine cuvantul prietenie atunci cand iti este greu ar trebui sa-ti fie aproape,nu sa caute sa te indeparteze si mai mult. Am fost internata si in spital, am urmat cu stictete tratamentele prescrise de medicul psihiatru,sunt sub tratament si in prezent, caut la fel ca si tine sa ies cat mai mult in natura cu gandul ca va veni si ziua cand nu voi mai fi nevoita sa iau acest tratament. Parerea mea este sa incercam sa ne acceptam toate nemultumirile legate de persoana noastra si sa nu mai avem atat de multa incredere in altii mai mult, decat in noi. Sanatate multa iti doresc!
Nu ai gasit ce cautai? Cauta intrebari similare
sau adauga o intrebare noua
Adauga o intrebare noua