Articole

pe scurt

testul hpv arată dacă în celulele colului uterin este prezent un virus cu risc oncogen. testul babeș-papanicolau arată dacă celulele colului uterin prezintă modificări. colposcopia permite medicului să vadă direct, mărit, colul uterin și să recolteze biopsie din zonele suspecte.

• un test hpv pozitiv nu înseamnă cancer: majoritatea infecțiilor hpv dispar spontan în 1–2 ani.


• un rezultat papanicolau modificat (asc-us, lsil, hsil) nu înseamnă cancer, ci necesitatea unei evaluări suplimentare.


• colposcopia este recomandată atunci când combinația de rezultate indică un risc crescut de leziuni precanceroase.


• cancerul de col uterin se dezvoltă de regulă în 10–15 ani de la infecția persistentă, ceea ce face screeningul regulat extrem de eficient în prevenție.


• interpretarea corectă se face întotdeauna de medicul ginecolog, în funcție de vârstă, rezultatele anterioare și istoricul medical.

1. de ce aceste trei investigații merg împreună

testul hpv, testul babeș-papanicolau și colposcopia nu sunt investigații concurente, ci etape succesive ale aceluiași proces: prevenția cancerului de col uterin. fiecare răspunde la o altă întrebare.

pe scurt: hpv este cauza, papanicolau detectează efectul asupra celulelor, iar colposcopia cu biopsie confirmă diagnosticul.

2. virusul hpv și cancerul de col uterin

hpv (human papillomavirus, virusul papiloma uman) este cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală. sunt cunoscute peste 200 de tulpini, dintre care aproximativ 14 sunt considerate cu risc oncogen înalt. tulpinile hpv 16 și 18 sunt responsabile de aproximativ 70% dintre cazurile de cancer de col uterin la nivel mondial, iar tulpini precum 31, 33 și 45 contribuie la o parte importantă din restul cazurilor.

infecția persistentă cu hpv oncogen este considerată cauza necesară a cancerului de col uterin. totuși, infecția în sine este foarte frecventă: se estimează că aproximativ 80% dintre femeile active sexual vor contracta hpv la un moment dat în viață, iar în marea majoritate a cazurilor sistemul imunitar elimină virusul spontan.

românia se află printre țările europene cu cea mai mare incidență și mortalitate prin cancer de col uterin, deși este una dintre formele de cancer cele mai ușor de prevenit prin vaccinare și screening regulat. acesta este principalul argument pentru controlul ginecologic periodic.

3. testul hpv: ce este și cum se interpretează

3.1. ce este testul hpv

testul hpv este o analiză moleculară (pcr sau hibridizare) care detectează adn-ul tulpinilor hpv cu risc oncogen înalt în celulele recoltate de la nivelul colului uterin. recoltarea se face în timpul consultației ginecologice, similar testului papanicolau, iar cele două teste pot fi realizate din aceeași probă (co-testare).

testul hpv are o sensibilitate de aproximativ 90–95% pentru detectarea leziunilor cervicale de grad înalt, superioară testului papanicolau folosit singur. din acest motiv, ghidurile europene actuale recomandă testarea hpv ca metodă primară de screening începând cu vârsta de 30 de ani.

3.2. rezultatele testului hpv

3.3. ce nu înseamnă un test hpv pozitiv

• nu înseamnă cancer și nu înseamnă că veți face neapărat cancer.


• nu indică neapărat o infecție recentă: virusul poate rămâne latent ani de zile.


• nu este un motiv de panică, ci un motiv de monitorizare disciplinată.

progresia de la infecția hpv la cancer de col uterin durează, în medie, 10–15 ani și nu este inevitabilă. riscul apare atunci când infecția cu hpv oncogen persistă și produce modificări celulare nedepistate și netratate.

3.4. se poate trata infecția hpv?

nu există în prezent un tratament antiviral care să elimine hpv. tratamentul vizează leziunile produse de virus (displaziile cervicale), nu virusul în sine. renunțarea la fumat și menținerea unei stări generale bune de sănătate pot favoriza eliminarea spontană a virusului.

4. testul babeș-papanicolau: ce este și ce înseamnă un rezultat modificat

4.1. ce este testul papanicolau

testul babeș-papanicolau (citologia cervicală) este un test de screening care examinează la microscop celulele recoltate de la nivelul colului uterin și al zonei de transformare. scopul lui este detectarea modificărilor celulare înainte ca acestea să evolueze spre cancer.

utilizat singur, testul papanicolau are o sensibilitate moderată (aproximativ 55–80%) pentru leziunile de grad înalt. de aceea, un singur test nu este suficient: valoarea lui vine din repetarea regulată și din combinarea cu testul hpv.

4.2. cum se citește buletinul: clasificarea bethesda

important: chiar și un rezultat hsil descrie o leziune precanceroasă, nu un cancer. scopul screeningului este exact acesta: depistarea leziunilor într-un stadiu în care pot fi tratate complet.

4.3. factori care pot influența rezultatul

infecțiile vaginale active (candidoză, vaginoză bacteriană, tricomoniază) pot produce modificări inflamatorii care îngreunează interpretarea citologică. în astfel de situații, medicul poate recomanda tratarea infecției și repetarea testului.

5. când și cât de des se fac testele de screening

recomandările europene actuale (recomandarea consiliului ue din 2022 și ghidurile europene de asigurare a calității în screeningul cervical) propun următoarea schemă orientativă pentru femeile fără simptome și fără rezultate anterioare modificate.

intervalele se scurtează la femeile cu rezultate anterioare modificate, cu tratament anterior pentru displazie cervicală, cu imunosupresie (inclusiv infecție hiv) sau la recomandarea medicului. frecvența exactă se stabilește individual de medicul ginecolog.

în românia există și un program național de screening pentru cancerul de col uterin, gratuit pentru grupele de vârstă eligibile; medicul de familie sau medicul ginecolog vă poate oferi informații actualizate despre accesarea acestuia.

6. pregătirea pentru test hpv, papanicolau sau colposcopie

pregătirea este aceeași pentru toate cele trei investigații.

7. ce urmează după rezultat: ghid pas cu pas

tabelul de mai jos rezumă conduita orientativă, conform ghidurilor internaționale bazate pe risc (asccp 2019, ghidurile europene). decizia finală aparține întotdeauna medicului ginecolog.

8. colposcopia: ce este și cum funcționează

8.1. definiție

colposcopia (din greaca veche kolpos – vagin și skopein – a examina) este o investigație neinvazivă și neiradiantă prin care medicul examinează colul uterin, vaginul și vulva cu ajutorul unui instrument optic de magnificare numit colposcop sau videocolposcop.

colposcopul este un dispozitiv extern, asemănător unui microscop binocular montat pe un suport, care luminează și mărește suprafața colului uterin de 6 până la 40 de ori, fără să intre în corp. videocolposcoapele moderne permit captarea imaginilor în timp real, utile pentru documentare și pentru compararea evoluției la controalele ulterioare.

metoda a fost descrisă de medicul german hans hinselmann în 1925 și este astăzi investigația de referință pentru evaluarea leziunilor cervicale precanceroase.

8.2. substanțele folosite în colposcopie

8.3. zona de transformare

zona de transformare este aria colului uterin unde cele două tipuri de epiteliu (scuamos și cilindric) se întâlnesc. aici apar cele mai multe leziuni produse de hpv. colposcopia este considerată satisfăcătoare atunci când această zonă este vizibilă complet; dacă nu este, medicul poate recomanda investigații suplimentare, precum chiuretajul endocervical.

8.4. terminologia colposcopică internațională (ifcpc 2011)

8.5. când este recomandată colposcopia

• test papanicolau modificat: asc-us cu hpv pozitiv, lsil, asc-h, hsil, agc;


• test hpv pozitiv pentru tulpinile 16 sau 18;


• hpv oncogen persistent la controale repetate, chiar cu citologie normală;


• monitorizarea după tratamentul displaziei cervicale (erad, conizație);


• sângerări după contact sexual sau între menstruații, fără altă explicație;


• aspecte suspecte ale colului uterin la examenul ginecologic cu valve;


• leziuni condilomatoase vulvare, vaginale sau cervicale;


• paciente cu imunosupresie, la care leziunile hpv pot evolua mai rapid.

9. cum decurge colposcopia

o colposcopie durează în total 15–20 de minute și se desfășoară similar unui control ginecologic obișnuit.

colposcopia fără biopsie nu este dureroasă. biopsia poate produce un disconfort scurt, comparabil cu o crampă menstruală.

colposcopia în sarcină este posibilă și uneori necesară. biopsia se efectuează în sarcină numai la indicație strictă, iar tratamentul leziunilor precanceroase se amână, de regulă, după naștere.

10. după colposcopie: la ce să vă așteptați

rezultatul biopsiei este disponibil, de regulă, în 7–14 zile lucrătoare, iar medicul ginecolog îl interpretează la controlul următor.

după biopsie, timp de 5–7 zile, se recomandă evitarea contactului sexual, a tampoanelor interne, a băii în cadă, a piscinei și a saunei.

11. rezultatele colposcopiei și biopsiei: ce opțiuni de tratament există

erad (excizia cu ansă diatermică a zonei de transformare) și conizația îndepărtează zona cu celule modificate și sunt proceduri ambulatorii. după tratament, controlul se face la aproximativ 6 luni, de obicei prin test hpv și colposcopie. deoarece tratamentele excizionale pot crește ușor riscul de naștere prematură la o sarcină ulterioară, indicația și amploarea exciziei se stabilesc cu atenție, individualizat.

12. prevenția: vaccinarea hpv și stilul de viață

vaccinarea hpv previne infecția cu tulpinile incluse în vaccin și reduce semnificativ riscul de leziuni precanceroase și de cancer de col uterin, mai ales când este administrată înainte de debutul vieții sexuale. vaccinul nu tratează o infecție existentă, dar poate proteja împotriva tulpinilor cu care persoana nu a venit încă în contact. vaccinarea nu înlocuiește screeningul, deoarece nu acoperă toate tulpinile oncogene.

alți factori care contribuie la prevenție: renunțarea la fumat (fumatul reduce capacitatea organismului de a elimina hpv), utilizarea prezervativului (reduce, dar nu elimină riscul de transmitere) și respectarea controalelor ginecologice periodice.

13. evaluarea cervicală la clinica doctor allia dmour, iași

la clinica doctor allia dmour din iași, evaluarea colului uterin se face printr-un protocol complet, în regim ambulatoriu:

• consultație ginecologică și anamneză detaliată;


• recoltare test babeș-papanicolau și test hpv (inclusiv co-testare);


• colposcopie cu videocolposcop de înaltă rezoluție, cu documentarea imaginilor pentru comparații ulterioare;


• biopsie cervicală direcționată la indicație, cu anestezie locală;


• interpretarea rezultatelor și plan individualizat: monitorizare, erad sau conizație;


• monitorizare post-tratament.

colposcopia poate fi programată direct, fără trimitere.

pagini utile:

• ginecologie


• analize medicale


• chirurgie ambulatorie (erad, conizație)


• echipa medicală


• tarife

întrebări frecvente despre testul hpv, testul papanicolau și colposcopie

programări și contact

despre autor

dr. allia dmour este medic primar obstetrică-ginecologie și doctor în Științe medicale, fondatoarea și coordonatoarea clinică a clinicii doctor allia dmour din iași. activitatea sa include ginecologia preventivă, diagnosticul și tratamentul patologiei cervicale, monitorizarea sarcinii și ginecologia ambulatorie. este membră a societății de obstetrică și ginecologie din românia și a societății române de endoscopie ginecologică.

articol redactat și revizuit medical de dr. allia dmour.

disclaimer medical

informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. interpretarea rezultatelor testului hpv, a testului babeș-papanicolau și a colposcopiei, precum și orice decizie terapeutică, se stabilesc de medicul ginecolog, pe baza evaluării clinice individuale.

referințe bibliografice

1. walboomers jm, jacobs mv, manos mm, et al. human papillomavirus is a necessary cause of invasive cervical cancer worldwide. j pathol. 1999;189(1):12–19. doi:10.1002/(sici)1096-9896(199909)189:1<12...aid-path431>3.0.co;2-f


2. zur hausen h. papillomaviruses and cancer: from basic studies to clinical application. nat rev cancer. 2002;2(5):342–350. doi:10.1038/nrc798


3. schiffman m, castle pe, jeronimo j, rodriguez ac, wacholder s. human papillomavirus and cervical cancer. lancet. 2007;370(9590):890–907. doi:10.1016/s0140-6736(07)61416-0


4. rodriguez ac, schiffman m, herrero r, et al. rapid clearance of human papillomavirus and implications for clinical focus on persistent infections. j natl cancer inst. 2008;100(7):513–517. doi:10.1093/jnci/djn044


5. arbyn m, weiderpass e, bruni l, et al. estimates of incidence and mortality of cervical cancer in 2018: a worldwide analysis. lancet glob health. 2020;8(2):e191–e203. doi:10.1016/s2214-109x(19)30482-6


6. iarc working group. biological agents. iarc monographs on the evaluation of carcinogenic risks to humans, vol. 100b. lyon: international agency for research on cancer; 2012.


7. nayar r, wilbur dc (eds). the bethesda system for reporting cervical cytology. 3rd ed. springer; 2015. doi:10.1007/978-3-319-11074-5


8. koliopoulos g, nyaga vn, santesso n, et al. cytology versus hpv testing for cervical cancer screening in the general population. cochrane database syst rev. 2017;8:cd008587. doi:10.1002/14651858.cd008587.pub2


9. ronco g, dillner j, elfström km, et al. efficacy of hpv-based screening for prevention of invasive cervical cancer: follow-up of four european randomised controlled trials. lancet. 2014;383(9916):524–532. doi:10.1016/s0140-6736(13)62218-7


10. arbyn m, anttila a, jordan j, et al. european guidelines for quality assurance in cervical cancer screening. second edition – summary document. ann oncol. 2010;21(3):448–458. doi:10.1093/annonc/mdp471


11. von karsa l, arbyn m, de vuyst h, et al. european guidelines for quality assurance in cervical cancer screening. summary of the supplements on hpv screening and vaccination. papillomavirus res. 2015;1:22–31. doi:10.1016/j.pvr.2015.06.006


12. council of the european .... council recommendation of 9 december 2022 on strengthening prevention through early detection: a new eu approach on cancer screening. official journal of the european .... 2022;c 473:1–10.


13. world health organization. who guideline for screening and treatment of cervical pre-cancer lesions for cervical cancer prevention. 2nd ed. geneva: who; 2021.


14. us preventive services task force. screening for cervical cancer: us preventive services task force recommendation statement. jama. 2018;320(7):674–686. doi:10.1001/jama.2018.10897


15. perkins rb, guido rs, castle pe, et al. 2019 asccp risk-based management consensus guidelines for abnormal cervical cancer screening tests and cancer precursors. j low genit tract dis. 2020;24(2):102–131. doi:10.1097/lgt.0000000000000525


16. bornstein j, bentley j, bösze p, et al. 2011 colposcopic terminology of the international federation for cervical pathology and colposcopy. obstet gynecol. 2012;120(1):166–172. doi:10.1097/aog.0b013e318254f90c


17. wentzensen n, massad ls, mayeaux ej jr, et al. evidence-based consensus recommendations for colposcopy practice for cervical cancer prevention in the united states. j low genit tract dis. 2017;21(4):216–222. doi:10.1097/lgt.0000000000000322


18. prendiville w, sankaranarayanan r. colposcopy and treatment of cervical precancer. iarc technical report no. 45. lyon: international agency for research on cancer; 2017.


19. tainio k, athanasiou a, tikkinen kao, et al. clinical course of untreated cervical intraepithelial neoplasia grade 2 under active surveillance: systematic review and meta-analysis. bmj. 2018;360:k499. doi:10.1136/bmj.k499


20. martin-hirsch pp, paraskevaidis e, bryant a, dickinson ho. surgery for cervical intraepithelial neoplasia. cochrane database syst rev. 2013;(12):cd001318. doi:10.1002/14651858.cd001318.pub3


21. kyrgiou m, athanasiou a, kalliala iej, et al. obstetric outcomes after conservative treatment for cervical intraepithelial lesions and early invasive disease. cochrane database syst rev. 2017;11:cd012847. doi:10.1002/14651858.cd012847


22. arbyn m, xu l, simoens c, martin-hirsch pp. prophylactic vaccination against human papillomaviruses to prevent cervical cancer and its precursors. cochrane database syst rev. 2018;5:cd009069. doi:10.1002/14651858.cd009069.pub3


23. lei j, ploner a, elfström km, et al. hpv vaccination and the risk of invasive cervical cancer. n engl j med. 2020;383(14):1340–1348. doi:10.1056/nejmoa1917338


24. bhatla n, aoki d, sharma dn, sankaranarayanan r. cancer of the cervix uteri: 2021 update. int j gynaecol obstet. 2021;155(suppl 1):28–44. doi:10.1002/ijgo.13865


25. cibula d, raspollini mr, planchamp f, et al. esgo/estro/esp guidelines for the management of patients with cervical cancer – ...2023. int j gynecol cancer. 2023;33(5):649–666. doi:10.1136/ijgc-2023-004429