Atac de panica sau atac de cord? Cum se face corect diferenta

Consultant medical:

Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog

Cabinet Cardiologie Rocordis

Generalitati

Atacul de panica si atacul de cord reprezinta situatii medicale cu abordare terapeutica total diferita, insa cu simptome similare din punct de vedere clinic.

Astfel, dificultatile de respiratie, durerea toracica, anxietatea, palpitatiile si indigestia creeaza confuzie intre bolile de inima si atacul de panica.

Prezentarea la cea mai apropiata unitate medicala poate asigura un diagnostic sigur, corect, prin efectuarea unei electrocardiograme si teste biologice atunci cand este nevoie.

Asemanari intre simptomele atacului de panica si ale atacului de cord

Multi pacienti confunda manifestarile atacului de panica si ale atacului de cord. Ambele conditii pot include:
- dureri intense in piept;
- transpiratie;
- furnicaturi;
- dificultati de respiratie;
- greata.

Faptul ca un atac de cord poate declansa un atac de panica adauga si mai multa confuzie. In ciuda simptomelor aparent similare, se poate totusi discerne diferenta dintre un atac de cord si atac de panica.

Cum se manifesta un atac de cord

In timpul unui atac de cord apar dureri intense in zona pieptului pe care pacientii le descriu ca pe niste senzatii de presiune/apasare/constrictie asupra cutiei toracice. De obicei durerea porneste din mijlocul pieptului si se poate deplasa spre bratul stang si in partea din spate.

Durerea se poate extinde chiar si in zona gatului, la dinti sau in zona maxilarului. Acesta persista mai mult de 5 minute si nu creste in intensitate la respiratie. Un alt simptom este senzatia de lipsa de aer, insa respiratia nu se intensifica.

Cel mai frecvent, senzatia de furnicatura este limitata la bratul stang. Pacientii care sufera un atac de cord pot resimti brusc o transpiratie rece in tot corpul, prezinta dureri de stomac insotite de greata si chiar varsaturi.

De regula, persoanele care sufera un atac de cord sunt foarte calme, cu exceptia cazului in care acesta declanseaza un atac de panica.

Daca simptomele persista timp de peste 5 minute, trebuie cerut ajutor medical de urgenta.

In cazul unui atac de panica, pacientul resimte dureri ascutite in zona inimii, care cresc in intensitate atunci cand inspira si cand expira. Senzatia este de durere care vine si pleaca. In plus, are dificultati de respiratie, inspira si expira rapid.

Persoana care sufera un atac de panica resimte o senzatie de amorteala si de furnicaturi in tot corpul, nu doar la bratul stang, ca in cazul unui atac de cord, dar si o stare de greata, care doar in cazuri foarte rare este insotita de voma.

Atacurile de panica apar brusc si fara o cauza aparenta. Dureaza intre cateva secunde pana la cateva zeci de minute si se sfarsesc printr-o senzatie de usurare si oboseala intensa.

In vreme ce ambele tulburari pot inspira teama de a muri, persoana care se confrunta cu un atac de panica ar putea avea si alte temeri irationale, precum frica de sufocare sau de pierdere a controlului. Teama persoanei care sufera un atac de cord este de obicei axata exclusiv pe durerea provocata de presiunea in zona toracica, durere care genereaza frica de deces subit.

Intrucat simptomele pot fi destul de usor confundate, cel mai bine este ca pacientul sa apeleze cat mai urgent la un consult medical de specialitate.

Principala investigatie la care va fi supus este o electrocardiograma. Aceasta va stabili daca a fost vorba despre un atac de cord sau doar despre un atac de panica. Un atac de cord nesupravegheat medical poate duce la deces.