Tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie (ADHD) este o tulburare mentala care include o combinatie de probleme persistente, precum dificultatea de a mentine atentia, hiperactivitatea si comportamentul impulsiv. Aparut in randul adultilor, ADHD poate conduce la relatii instabile, rezultate proaste la locul de munca sau nivel de performanta scazut, stima de sine scazuta, precum si alte probleme.
De obicei, personalul medical diagnosticheaza ADHD in copilarie, insa tulburarea poate persista si la varsta adulta.
Potrivit Asociatiei Americane pentru Anxietate si Depresie (ADAA), 60% dintre copiii cu ADHD din Statele Unite devin adulti cu ADHD. De asemenea, s-a remarcat ca mai putin de 20% dintre adultii cu ADHD primesc un diagnostic sau tratament, si aproximativ un sfert dintre acesti adulti apeleaza la ajutor medical de specialitate.
In unele cazuri, ADHD nu este recunoscut sau diagnosticat pana la varsta adulta. Simptomele aparute la adult pot fi mai putin clare comparativ cu cele manifestate la copii. La adulti, hiperactivitatea poate fi diminuata, acestia confruntandu-se mai des cu impulsivitate, neliniste si incapacitatea de a mentine atentia.
Tratamentul adultilor diagnosticati cu ADHD este similar tratamentului aplicat copiilor cu ADHD. Acesta include medicamente, psihoterapie si tratamentul tuturor tulburarilor mentale ce pot insoti ADHD.
O parte dintre oamenii cu ADHD au mai putine simptome pe masura ce inainteaza in varsta, iar altii continua sa prezinte simptome majore care interfereaza cu activitatile zilnice. La adulti, caracteristicile principale prin care se manifesta boala sunt: dificultatile de concentrare, impulsivitatea si nelinistea. Simptomele pot varia de la usoare la severe.
Multi dintre adultii cu ADHD nu sunt constienti de boala lor, insa marturisesc faptul ca sarcinile de zi cu zi devin o problema. Acestia nu reusesc sa prioritizeze lucrurile, ceea ce duce la termene-limita ratate, intalniri uitate sau planuri anulate. Inabilitatea de a-si controla impulsurile variaza de la nerabdarea de a astepta la cozi sau in trafic la schimbari de stare de spirit sau, in cazuri severe, la accese de furie.
Simptomele la adulti pot include: impulsivitate, dezorganizare si dificultati in a prioritiza, dificultati in a se concentra pe un anumit lucru, dificultati in a efectua mai multe activitati in acelasi timp, neliniste, agitatie, planificare defectuoasa, toleranta scazuta la frustrare, dificultati in a efectua sarcini, dificultati legate de felul in care stresul le afecteaza viata.
Pe parcursul vietii, aproape orice persoana experimenteaza simptome ale ADHD. Daca problemele sunt recente sau au aparut numai ocazional in trecut, probabil nu este vorba despre ADHD. Acesta este diagnosticat numai in momentul in care simptomele sunt suficient de severe pentru a cauza probleme trenante in mai multe dintre aspectele vietii unei persoane. Aceste simptome persistente pot fi identificate chiar din frageda copilarie.
Diagnosticul de ADHD la adulti poate fi dificil, deoarece o parte dintre simptomele tipice sunt similar celor cauzate de alte afectiuni, precum anxietatea sau tulburarile de dispozitie. La acest lucru se adauga faptul ca multi dintre adultii cu ADHD au cel putin inca o tulburare mentala, precum depresia sau anxietatea.
Potrivit CDC (Center for Disease Control and Prevention), specialistii pot diagnostica adultii cu ADHD in baza criteriilor din DSM-5 (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 5th Edition), Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale – ultima editie.
Bazandu-se pe simptomele pacientului, doctorul va decide in care tip de ADHD se incadreaza:
- predominant cu deficit de atentie – pacientul va avea dificultati in a duce la bun sfarsit diferite sarcini, in a fi atent la detalii, in a urma instructiuni; de asemenea, acesti pacienti sunt usor de distras;
- predominant hiperactiv-impulsiv – pacientul vorbeste mult, se simte permanent energic si are dificultati in a-si astepta randul
- combinate – poseda trasaturi ale ambelor tipuri
Diagnosticul de ADHD la adulti se stabileste in baza a cel putin 5 criterii dintre cele ce urmeaza, pe o perioada de cel putin 6 luni.
ADHD predominant cu deficit de atentie
- dificultati in a acorda atentie detaliilor sau savarsirea greselilor din cauza nepasarii in ceea ce priveste munca sau alte activitati
- dificultati in a acorda atentie diferitelor sarcini sau activitati
- incapacitatea de a asculta atunci cand cineva ii vorbeste direct
- incapacitatea de a termina sarcini de lucru
- dificultati de organizare
- evitarea sarcinilor care presupun eforturi mentale prelungite
- pierderea lucrurilor esentiale pentru desfasurarea anumitor activitati
- usor de distras
ADHD predominant hiperactiv-impulsiv
- incapacitatea de a sta linistit
- se ridica in picioare cand se asteapta de la acesta sa se aseze
- este nelinistit
- incapacitatea de a lua parte la activitati in liniste
- este foarte activ
- vorbeste foarte mult
- intrerupe intrebarile
- are dificultati in a-si astepta randul
- intrerupe alte persoane
Desi nu se cunosc cauzele exacte ale ADHD la adulti, cercetarile continua. Din ceea ce s-a descoperit pana in prezent, la aparitia ADHD contribuie genetica (ADHD poate aparea iterativ in cadrul unei familii), mediul (anumiti factori de mediu cresc riscul), probleme aparute in timpul dezvoltarii (probleme care implica sistemul nervos central aparute in momente cheie ale dezvoltarii nervoase pot juca un rol).
Riscul de ADHD poate creste daca pacientul are rude de sange, precum parintii sau fratii/surorile cu ADHD sau alte tulburari mentale; mama a fumat sau a consumat alcool sau droguri pe parcursul sarcinii; in copilarie, pacientul a fost expus unor toxine; pacientul s-a nascut prematur.
Tulburari mentale ce pot coexista cu ADHD
Desi ADHD nu este cauza altor tulburari psihologice sau de dezvoltare, acestea pot coexista alaturi de ADHD, lucru care conduce la dificultati in a alege tratamentul. Aici putem aminti tulburarile de dispozitie (multi adulti cu ADHD au depresie, tulburare bipolara sau alte tulburari de dispozitie), tulburari legate de anxietate, alte tulburari din spectrul psihiatric (tulburari de personalitate), dificultati de invatare.
ADHD este o tulburare de dezvoltare care cauzeaza neatentie, hiperactivitate si impulsivitate.
Doctorii pot pune diagnosticul de ADHD daca o persoana experimenteaza suficiente dintre simptomele regasite in DSM-5.
Odata pus diagnosticul de ADHD, doctorii pot lucra cu pacientii suferinzi de ADHD pentru a-I ajuta sa-si managerieze si trateze simptomele.
Exista si alte tulburari mentale care pot coexista cu ADHD la adulti, precum tulburarea bipolara, depresia sau abuzul de substante.
Bibliografie
Crimlisk, H., & Nicoll, T. (2020). ADHD in adults.
https://www.rcpsych.ac.uk/mental-health/problems-disorders/adhd-in-adults
Katzman, M. A.,et al.(2017). Adult ADHD and comorbid disorders: Clinical implications of a dimensional approach.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5567978/
Attention-deficit/hyperactivity disorder (ADHD). (2020).
https://www.cdc.gov/ncbddd/adhd/index.html
Adult attention-deficit/hyperactivity disorder (ADHD) – Mayo Clinic Website
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/adult-adhd
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.