Din ce cauze apare haptefobia sau teama de a fi atins?

Publicat: 05 Iulie 2019 | Actualizat: 05 Iulie 2019
Consultant: Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic psihiatru
Clinica: Spitalul Militar Central "Dr. Carol Davila"

Ce este haptefobia?


Haptefobia este o tulburare de anxietate caracterizata printr-o teama exagerata de atingeri. Aceasta afectiune poarta mai multe denumiri, inclusiv haphofobie, aphefobie, hapnofobie sau tixofobie. Atingerea corpului de catre straini sau de alte persoane, dar fara consimtamant, reprezinta un lucru incomod pentru multe persoane.

Cu toate acestea, daca acest lucru provoaca frica intensa, chiar si atunci cand atingerile sunt realizate de familie sau prieteni, poate fi vorba despre haptefobie.

Aceasta tulburare trebuie diferentiata de hipersensibilitatea la atingere, numita alodinie. Persoanele cu alodinie resimt o durere exagerata, din acest motiv evitand pe cat posibil atingerile. De asemenea, in cazul alodiniei nu este vorba despre teama exagerata fata de frica, ci despre dorinta de a nu mai resimti senzatiile neplacute.

Cum se manifesta haptefobia?

Frica de atingeri este considerata a fi o fobie atunci cand apare de fiecare data cand persoana in cauza este atinsa si cand dureaza mai mult de 6 luni, afectand chiar si relatiile personale sau viata profesionala.

Printre cele mai frecvente simptome ale haptefobiei se regasesc:

- frica imediata atunci cand au loc atingeri, dar si doar la gandul unor eventuale atingeri;
- atacuri de panica, caracterizate prin frecventa cardiaca crescuta, transpiratii, senzatie de sufocare, teama de ”a nu innebuni”, frisoane, furnicaturi;
- eEvitarea situatiilor in care ar putea exista atingeri;
- constientizarea faptului ca frica este irationala si disproportionata;
- anxietate, depresie si alterarea calitatii vietii ca rezultat al fobiei.
- copiii pot prezenta urmatoarea simptomatologie atunci cand sunt atinsi:
- plans;
- adoptarea unei pozitii fizice rigide;
- accese de furie (tantrum);
- ascunderea sau agatarea de parinte sau de persoana care ofera ingrijire.

Care sunt cauzele haptefobia?

Haptefobia poate fi cauzata de trairea sau asistarea la un anumit eveniment traumatic care a implicat atingeri. Exista si cazuri in care persoanele afectate nu isi amintesc evenimentul declansator al fobiei, mai ales daca varstele la care s-a intamplat erau foarte mici.

Fobiile se pot regasi uneori si in cadrul familiilor. Astfel, o persoana poate invata ca trebuie sa ii fie teama de atingeri atunci cand observa acest lucru la una dintre persoanele cele mai importante din familie. Haptefobia poate sa apara pe cont propriu, dar poate fi corelata si cu alte afectiuni medicale, printre care si urmatoarele:

- teama de germeni – poarta denumirea de misofobie si implica teama unei persoane de a fi atinsa, deoarece poate fi contaminata sau murdarita;

- teama de multimi – numita si oclofobie, aceasta se caracterizeaza prin teama de atingeri de catre straini, mai ales in multimi mari;

- tulburarea obsesiv-compulsiva – o persoana cu aceasta afectiune poate sa se teama de anumite situatii aflate in afara controlului sau, cum ar fi atingerile realizate de catre alte persoane;

- tulburarea de stres post-traumatic – teama de atingeri poate proveni dintr-o experienta traumatica anterioara care a implicat atingerea, de exemplu acte de violenta sau abuzuri sexuale.

Factori de risc ai haptefobiei

Fobiile sunt relativ comune, iar cercetatorii au estimat ca doar in Statele Unite ale Americii procentul adultilor cu fobii a depasit 12%. De asemenea, s-a constatat ca urmatorii factori pot face ca haptefobia sa fie mai probabila:

- experientele negative din trecut care implica atingerea;

- istoricul familial de haptefobie sau alte tulburari de anxietate;

- observarea temerilor la persoanele apropiate si imitarea acestora;

- factori genetici asociati unor sanse crescute de a dezvolta anxietate si alte tulburari de anxietate;

- existenta altor fobii (cercetatorii au constatat ca persoanele cu o fobie specifica au peste 75% sanse sa dezvolte si altele);

- existenta altor afectiuni psihice, precum anxietatea, tulburarea obsesiv compulsiva si sindromul de stres post-traumatic;

- sexul feminin (s-a constatat ca fobiile situationale, precum haptefobia, sunt de doua ori mai frecvente la femei decat la barbati);

- tipul de personalitate (indivizii cu personalitate nevrotica sau cu temperament comportamental inhibat au sanse mai mari de a dezvolta tulburari de anxietate si fobii).

Tratament si modalitati de gestionare a fobiei

Unul dintre cele mai mari obstacole in depasirea unei fobii este evitarea situatiei care provoaca teama. Tratamentele urmaresc ca persoana afectata sa reuseasca sa faca fata anxietatii legate de situatiile stresante si sa depaseasca treptat teama.

Tratamentele eficiente in cazul haptefobiei sunt reprezentate de:

Psihoterapie

Exista mai multe tipuri de terapii utile pentru gestionarea sau depasirea fobiilor. Acestea includ:

- terapia cognitiv-comportamentala – se bazeaza pe invatarea persoanei afectate a unor comportamente noi, dar si a unor moduri de gandire, astfel incat sa poate controla mai usor emotiile produse de atingeri;

- terapia prin expunere – persoana cu fobie va fi expusa treptat la factorul ce ii produce teama. Expunerea este realizata intr-un mediu sigur si controlat, timp de saptamani sau luni. Acest lucru presupune initial imaginarea atingerilor pana la atingeri fizice reale, chiar in spatii aglomerate;

- terapia prin realitate virtuala – expunerea este realizata in conditii de siguranta, fara a exista riscuri. Aceasta este o modalitate mai noua de tratament, dar care are un randament crescut.

Medicatie

Anumite medicamente, precum beta-blocantele sau antidepresivele, pot ajuta la ameliorarea anxietatii produse de atingeri. Simptomele produse de haptefobie pot fi gestionate cu succes in multe cazuri cu medicamente de acest tip, iar uneori sunt si mai eficiente daca sunt utilizate in combinatie cu psihoterapia.

Metode de tinere sub control

Anumite exercitii de respiratie, dar si alte tehnici de relaxare sunt extrem de utile pentru gestionarea atacurilor de anxietate si de panica. Controlarea respiratiei poate reduce simptomele imediate ce apar in urma atingerilor nedorite.

Practica mindfulness poate ajuta o persoana sa inteleaga procesele si comportamentele sale de gandire si sa dezvolte modalitati mai bune de a face fata anxietatii. Un studiu recent a relevat faptul ca aceasta modalitate este eficienta pentru tratarea si prevenirea anxietatii si a depresiei.

Cresterea nivelului de activitate fizica poate ajuta la obtinerea relaxarii si a promovarii somnului. De asemenea, activitatea fizica reprezinta o modalitate puternica prin care se poate promova sanatatea mintala. In plus, prin activitate fizica se reduce anxietatea si panica, reducand astfel fobiile.

Vizita la medic

Temerile specifice pot varia, de la usoare la severe. Fobiile extreme apar de cele mai multe ori in cazul copiilor si pot sa dispara chiar si fara tratament medical. Frica de a fi atins reprezinta o teama complexa si face ca persoana afectata sa intampine numeroase dificultati, mai ales din cauza asteptarilor culturale si sociale asociate atingerilor.

In cazul in care frica exagerata de atingeri persista peste 6 luni, aceasta poate afecta activitatile de zi cu zi, interactionand cu viata personala si profesionala. Daca se intampla acest lucru, medicul trebuie contactat cat mai urgent.

Fobiile specifice raspund foarte bine la tratament. Astfel, exista diverse metode prin care se poate lupta cu fobiile sau prin care sa se reduca impactul acestora asupra vietii. Cu cat se apeleaza mai rapid la medic, cu atat complicatiile pot fi prevenite mai usor.

Bibliografie:

Anxiety disorders. (2016, March). https://www.nimh.nih.gov/health/topics/anxiety-disorders/index.shtml
Botella, C., Fernandez-lvarez, J., Guilln, V., Garcia-Palacios, A., & Baos, R. (2017, July). Recent progress in virtual reality exposure therapy for phobias: A systematic review. Current Psychiatry Reports, 19(7), 42. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28540594
Flamez, B., & Shepard, C. J. (2015, October 5).Diagnosing and treating children and adolescents: A guide for mental health professionals, 241. https://books.google.co.uk/books?id=NAyeCAAAQBAJ&pg=PA241&lpg=PA241&dq=DSM-5,+around+75+percent+of+people+with+a+specific+phobic+disorder+will+have+more+than+one+phobia&source=bl&ots=v2_PG0nGg0&sig=9688tG5hLkThaBEKqrzqjXY9gNc&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwi7zI6xyfPYAhVmDsAKHaJTBroQ6AEINzAC#v=onepage&q&f=false
Gotink, R. A., Chu, P., Busschbach, J. J. V., Benson, H., Fricchione, G. L., & Hunink, M. M. (2015, April 16). Standardised mindfulness-based interventions in healthcare: An overview of systematic reviews and meta-analyses of RCTs. PLOS One, 10(4), e0124344. http://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0124344
Hogan, B., & Young, C. (2010, January). Coping with phobias. https://www.mentalhealth.org.nz/assets/A-Z/Downloads/Coping-with-Phobias-UK-NHS-2010.pdf
Obsessive-compulsive disorder. (2016, January). https://www.nimh.nih.gov/health/topics/obsessive-compulsive-disorder-ocd/index.shtml
Phobias. (2017, March). https://www.mind.org.uk/information-support/types-of-mental-health-problems/phobias/treatment/#.WmnPd5OFhE4
Phobias: Treatment. (2016, January 14). https://www.nhs.uk/conditions/phobias/treatment/
Relaxation techniques. (2017, November 1). https://www.nhsinform.scot/healthy-living/preventing-falls/fear-and-anxiety-about-falling/relaxation-techniques
Specific phobias. (n.d.). https://www.nimh.nih.gov/health/topics/anxiety-disorders/specific-phobias.shtml
Specific phobia. (2017, November). https://www.nimh.nih.gov/health/statistics/specific-phobia.shtml


Facilitati de tratament

Clinici si cabinete medicale

Cabinet Psihoterapie Iulia Ciornei
Tel: 0755191265
Bucuresti, Zona Piata Universitatii

Medici

Psihoterapeut Iulia Ciornei Iulia Ciornei
Psihologie - Cabinet Psihoterapie Iulia Ciornei
Bucuresti, 0755191265
Email
Clinici
recomandate
Medici
recomandati

Vitoral B complex spray oral - Puful tau de vitalitate! Combinatie complexa din grupul vitaminelor B cu actiune sinergica!Vitoral B complex spray oral - Puful tau de vitalitate! Combinatie complexa din grupul vitaminelor B cu actiune sinergica!

Citeste si despre:

Cum influenteaza stresul emotional aparitia astmului

7 din 10 romani care ajung la medic sufera de boala venoasa cronica

Beneficiile fosforului pentru sanatate

Cardul de sanatate, blocat de doua saptamani! Astazi se incearca restartarea programului!

Menopauza: O etapa sau o adevarata schimbare

Vitamina D si sindromul metabolic?

Ce este rejuvenarea vaginala si ce indicatii are?

Argiroza: simptome, cauze si tratament

Care este legatura dintre durerile de spate si constipatie?

Bulectomia, procedura chirurgicala care indeparteaza bulele de aer de la nivelul plamanilor