Bronsita obstructiva

Bronsita acuta, ce se manifesta clinic printr-o respiratie suieratoare si care se produce prin vibratia peretilor bronsici, bronsita obstructiva este cauzata, in principal, de virusuri respiratorii, printre care: virusul sincitial respirator (40-50%), adenovirusurile, virusul paragripal, micoplasma pneumoniae, Chlamidia. Germenii bacterieni pneumotropi se pot asocia în 1,5% cazuri.
Factorii de risc predispozanti ai acestui tip de bronsita sunt antecedentele familiale de alergoze respiratorii, dermatitele alergice, hiperimuno-globulinemia E familiala, grupa sangvina A (II).
Dintre favorizantii endogeni pot fi enumerati: microaspiratia cronica cu continut gastric, refluxul gastroesofagian, helmintozele, diateza alergica si limfatica, paratrofia si infectiile ORL cronice.
Alimentarea artificiala a sugarului, aditivii alimentari (coloranti, aromatizanti, conservanti), noxele atmosferice (substante organice si anorganice sub forma de fum, pulberi, vapori, factori biologici), fumatul pasiv, aerosolii tehnogeni, pulberile industriale, substantele chimicale agricole (îngrasaminte minerale, pesticide), remediile farmacologice (antibiotice, fermenti proteolitici, vitamine de grup B), infectiile virale repetate, în special cu virusul RS, micoplasmozele sunt doar cativa dintre favorizantii exogeni ai bronsitei obstructive.
Bronhiolita la  sugar, bronsita obstructiva la copilul sugar si copilul mic, bronsita obstructiva recidivanta la copilul mic si prescolar sunt cateva dintre formele clinice ale bronsitei, care evolueaza cu manifestari de obstructie bronsica.
Bronhiolita debuteaza cu infectie respiratorie acuta minora, o tuse usoara, uneori spastica, apoi productiva, o respiratie suieratoare si un geamat expirator. Toracele este distins emfizematos si apar dificultati de hidratare si alimentare. Mai apar si tulburari microcirculatorii (tegumente marmorate), un apetit capricios si o stare de agitatie sau molesala.
Bronsita obstructiva recidivanta este o bronsita care se repeta pe parcursul a doi ani consecutivi, de 2-3 ori pe an. Orice recidiva sporeste riscul degradarii maladiei în astm bronsic. Astfel, 50-65% din bronsitele obstructive recidivante se pot transforma in astm bronsic, programele terapeutice putand reduce la 20-15% acest risc.