Sarcina sau Tutun?

Actualizat: 25 Octombrie 2018
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate

Generalitati


Intotdeauna cand se pune problema riscurilor pe care fumatul le aduce sanatatii noastre, fiecare fumator argumenteaza de obicei ca este dreptul lui sa aleaga sa faca acest lucru. Potrivit ideii ca „oricum toti murim la un moment dat”, oamenii considera fumatul ca pe un risc asumat. In fond, este optiunea lor sa isi traiasca viata asa cum doresc.

Mai exista insa o categorie de persoane care nu beneficiaza de acest drept de optiune: copiii purtati de mame fumatoare.

In primul rand, trebuie sa stim ca organismul femeilor este afectat in mai mare masura decat cel al barbatilor de expunerea la nicotina.
Scaderea nivelului de estrogeni cauzata de fumat este responsabila de afectarea libidoului, de aspectul masculinizat sau de instalarea precoce a menopauzei la femeile fumatoare.

Acest din urma efect pare a avea si o alta explicatie: hidrocarburile aromatice policiclice din fumul de tigara accelereaza moartea ovulelor la nivelul ovarelor, determinand aparitia menopauzei cu 2-3 ani mai devreme.

Fumatoarele care ajung la 20 de tigari pe zi, cu cel putin 15-20 de ani de istoric al fumatului, pot experimenta deopotriva amenoree secundara si instalarea precoce a menopauzei. O alta problema apare in cazul in care nicotina se combina cu tratamentul anticonceptional; in acest caz probabilitatea de producere a unui accident vascular cerebral sau a unei boli cardiace creste foarte mult.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Riscuri

Riscuri

Dar trecand peste toate aceste lucruri, sa revenim la subiectul propus: tutunul si sarcina.

Femeile care fumeaza vor astepta sa ramana insarcinate mai mult decat cele care nu fumeaza.
Motivul este acela ca pe langa afectarea vasculara care scade sansele de implantare a oului in uter, fumatul scade si nivelul hormonului sexual necesar producerii ovulatiei.

Astfel, la fumatoare, sansele de concepere a unui copil scad cu 10-40%.
Cu cat mai multe tigari fumeaza, cu atat mai mult va astepta o femeie sa ramana insarcinata. Un studiu realizat in Danemarca si care a implicat un numar de 11.000 de femei a demonstrat ca femeile care fumeaza intre 5-9 tigari pe zi aveau cu 1,8 mai multe riscuri sa astepte conceperea unui copil o perioada mai mare de 12 luni decat nefumatoarele.

Mai mult, un studiu facut recent in Franta a demonstrat ca femeile care urmeaza o procedura de fertilizare in vitro si care fumeaza mai mult de 10 tigari pe zi au sanse de succes de doar 15%, in timp ce femeile nefumatoare au sanse de aproape 23%.

Problema cea mai importanta este insa aceea ca obiceiul mamei de a fuma afecteaza copilul atat in timpul vietii intrauterine cat si dupa nastere.
Copiii nascuti din mame fumatoare au in medie o greutate mai scazuta cu 200 – 300 gr. decat copiii nascuti din mame nefumatoare. De fapt, cu cat o femeie va fuma mai multe tigari, cu atat copilul ei va avea o greutate mai scazuta la nastere.

Cercetari recente au demonstrat ca tigarile diminueaza cantitatea de sange din placenta, ceea ce reduce cantitatea de substante nutritive care ajunge la fetus, iar constrictia vaselor uterine produce hipoxie

Mai este, de asemenea, cunoscut faptul ca monoxidul de carbon afecteaza transferul de oxigen prin placenta. Greutatea redusa la nastere este asociata cu un mai mare risc de moarte sau boala in primii ani de viata. In aceasta situatie, consecintele negative asupra fetilor se inregistreaza mai ales la gravidele care continua sa fumeze in ultimele trei luni de sarcina.

Rata avortului spontan este substantial mai mare la femeile care fumeaza.
In medie, fumatoarele au mai multe complicatii in timpul sarcinii si nasterii, complicatii care pot include sangerari, desprinderea prematura a placentei si ruperea prematura a membranei. Unele studii au descoperit chiar o legatura intre fumat si sarcina ectopica (extrauterina) sau intre fumat si copiii cu defecte congenitale.

S-a dovedit astfel ca femeile care fumeaza prezinta un risc de sarcina ectopica de 1,5 – 2,5 ori mai mare. Riscul este prezent si la femeile care fumeaza relativ putin. Spre exemplu, cele care fumeaza aproximativ cinci tigari pe zi au cu 60% mai multe sanse sa dezvolte o sarcina ectopica.

Fumatul matern in cursul sarcinii a fost, de asemenea, incriminat si in producerea de nasteri premature. Cercetatorii citeaza cu 20% mai multe nasteri inainte de termen la femei care fumau cel putin un pachet de tigarete pe zi.

Mortalitatea perinatala (decesul copiilor in prima saptamana de viata) are cu o treime mai multe sanse sa apara la copiii nascuti din mame fumatoare. Ca si cum acest lucru nu ar fi suficient, unul din patru decese cauzate de sindromul mortii subite la copil este atribuit fumatului in timpul sarcinii.

Dar nu numai fumatoarele active sufera de pe urma tutunului. Sotiile nefumatoare cu soti fumatori au sanse reduse cu 34% de a ramane insarcinate, conform unui studiu facut la Universitatea din Bristol.

De asemenea, copiii nascuti in astfel de cupluri cantaresc mai putin cu 40 – 50 gr. decat cei din cuplurile nefumatoare, in timp ce femeile expuse fumatului pasiv in timpul sarcinii, acasa sau la serviciu, prezinta un risc crescut de a suferi o sarcina prematura.

Fumatul poate contribui si la productia inadecvata de lapte matern.
Atat volumul laptelui produs, cat si concentratia de grasime gasita in laptele colectat de la mamele fumatoare sunt mai mici decat la nefumatoare. Acest lucru este cauzat de faptul ca nicotina reduce productia de prolactina care, la randul ei, este vitala pentru initierea si mentinerea nivelului de lapte matern. Ca urmare, mamele fumatoare vor avea mai putin lapte si vor inceta alaptarea la san mai devreme.

Pe de alta parte, obiceiul mamei de a fuma in timpul sarcinii se reflecta asupra copilului pe intreaga perioada a copilariei. Astfel fumatul matern este un important factor de risc pentru dezvoltarea astmului bronsic, bronsitei si pneumoniei la copil. Studii mai recente sugereaza ca fumatul mamei este un factor de risc pentru producerea otitelor medii si a obezitatii copiilor.

Privita din acest unghi, placerea de a ne exercita libertatea personala nu mai este o… placere. Este un risc la care nu ne supunem numai pe noi. Este un risc ce se rasfrange asupra celei mai importante persoane din viata noastra: copilul. Si daca spunem ca sanatatea lui este mai presus de orice, ar trebui sa credem cu adevarat acest lucru. Renuntarea la fumat, INAINTE de a ramane insarcinata, este cea mai buna optiune pentru el.

Globulele rosii sau hematiile sau eritrocitele sunt acele celule din sange responsabile cu transportul oxigenului (de la plaman catre celule) si al dioxidului de carbon (de la celule catre plaman de unde este eliminat in atmosfera). Acest transport se realizeaza prin intermediul hemoglobinei – o proteina ce contine fier bivalent ce confera culoarea rosie a sangelui.

Hemoglobina poate lega si alte gaze, precum monoxidul de carbon, acesta inlocuind oxigenul. Din acest motiv, intoxicatia acuta cu monoxid de carbon (ca in cazul celor care adorm cu soba aprinsa) poate fi letala, in timp ce intoxicatia cronica (ca in cazul fumatorilor) afecteaza toate organele si se insoteste de senzatie de oboseala, scaderea memoriei dar si de afectarea vaselor de sange.

Numarul hematiilor poate fi citit pe hemograma ("eritrocite") iar valoarea normala este diferita la barbati (in medie 5 milioane/ mm 3 ) fata de femei (in medie 4,5 milioane/mm 3). Scaderea concentratiei hemoglobinei se numeste anemie, motiv pentru care medicul solicita analiza numita "sideremie" (concentratia fierului din sange) pacientilor cu anemie.Maduva eritropoietica elibereaza intr-o ora la adult 1x1010 eritrocite ce contin aproximativ 0,3 g hemoglobina.

Sectorul sanguin circulant contine aproximativ 3 x 10 13 eritrocite cu aproximativ 900 g hemoglobina. Durata normala de viata a eritrocitelor este de 120 zile, dupa care sunt distruse in splina, ficat, maduva osoasa.

Dr. Magdalena Ciobanu
Medic specialist pneumolog,
Institutul National de Pneumologie “Marius Nasta”
Sos. Viilor, nr. 90, Sector 5
Telefon: +40 21 335.69.10


Citeste si despre:

Preeclampsia si hipertensiunea arteriala in timpul sarcinii Ultimele saptamani de sarcina. Ce trebuie sa facem? Cum sa te protejezi de o sarcina nedorita. Metode contraceptive Cele mai frecvente 'povesti' pe care femeile le spun doctorilor Sexul protejat Problemele medicale ale vaginului Spirulina, o comoara pentru sanatate! Cum sa-ti intaresti sistemul imunitar in primavara cu produse bio Cum sa facem fata unei suferinte? Ranile sezutului Infertilitatea masculina Cauze surprinzatoare ale constipatiei Topul celor mai eficiente remedii naturale contra infectiilor vaginale Importanta nutritionistului in perioada de sarcina
Cere sfatul medicului ×