Tot ce trebuie stiut despre mincinosii patologici

Publicat: 30 August 2019 | Actualizat: 30 August 2019
Autor: SfatulMedicului

Minciuna patologica vs minciuna nepatologica


Mincinosii patologici spun minciuni in mod compulsiv si fara un motiv clar. Acest tip de minciuna este diferit de minciuna nepatologica, aceasta din urma avand un anumit scop. Totusi, mintirea este o caracteristica obisnuita a interactiunilor sociale dintre oameni. De asemenea, acest comportament poate sa apara chiar si la unele animale, cum ar fi maimutele.

Minciunile duc adesea la obtinerea unor avantaje. De exemplu, unele persoane pot minti pentru a evita jena sociala, in timp ce altele mint pentru a primi anumite bunuri sau bani. Unii oameni mint mai mult decat altii, dar acest lucru nu inseamna neaparat ca exista o problema de sanatate mintala. Astfel, minciuna patologica este diferita si poate reprezenta un semn al unei afectiuni de sanatate mintala, precum tulburarile de personalitate.

Stai informat cu privire la evolutia epidemiei de Coronavirus in Romania! Protejeaza-te pe tine si protejeaza-i pe ceilalti respectand masurile de prevenire recomandate de autoritati.

Ce reprezinta minciuna patologica?

Minciuna se poate defini ca fiind o declaratie falsa pe care o persoana o face pentru a-i insela pe altii in mod intentionat, adesea pentru o anumita forma de castig personal. Minciunile nepatologice reprezinta situatii obisnuite si nu reprezinta manifestari ale unor tulburari psihice. In schimb, mincinosii patologici mint in mod compulsiv si fara a obtine beneficii clare.

In urma unor cercetari s-a incercat evidentierea diferentelor dintre o minciuna patologica si una nepatologica. Cu toate acestea, nu s-au aflat toate detaliile, astfel incat mai sunt necesare multe cercetari de specialitate. O caracteristica-cheie a unei minciuni patologice este aceea ca nu are o motivatie evidenta. De asemenea, nu este clar daca o persoana care minte in mod patologic face acest lucru in mod constient sau daca este capabila sa se gandeasca rational la minciunile sale.

Mincinosii patologici pot intampina dificultati in a socializa si pot avea probleme interpersonale semnificative cu cei dragi.

Care sunt cauzele?

Trebuie stiut ca nu s-au realizat multe cercetari in acest domeniu, iar cauzele minciunilor patologice nu sunt cunoscute. Astfel, nu este clar daca minciunile patologice reprezinta un simptom al unei alte afectiuni sau chiar o afectiune in sine. De exemplu, minciunile realizate in mod compulsiv pot fi caracteristice mai multor afectiuni, precum tulburarile de personalitate sau tulburarile factice.

Tulburarile factice

Aceste afectiuni sunt cunoscute si sub denumirea de sindrom Munchausen si se caracterizeaza prin actiunea persoanei afectate ca si cum ar fi bolnava fizic sau psihic, in realitate acest lucru fiind fals. Exista o varianta a bolii in care o persoana minte despre altcineva ca ar avea o boala. Acest lucru este cunoscut drept sindrom Munchausen prin transfer si afecteaza frecvent mamele care afirma permanent ca diferite boli le afecteaza copilul.

Cauzele tulburarilor factice nu sunt cunoscute, dar exista anumite teorii. Acestea se bazeaza pe:

- cauze biologice sau genetice;
- abuz sau neglijare in copilarie;
- scaderea stimei de sine;
- prezenta unei tulburari de personalitate;
- abuzul de substante;
- depresia.

Tulburarile de personalitate

Minciuna patologica este un posibil simptom al unor tulburari de personalitate, precum:

- tulburarea de personalitate borderline;
- tulburarea de personalitate narcisica;
- tulburarea de personalitate antisociala.

In cazul persoanelor cu tulburare de personalitate de tip borderline, afectiunea ingreuneaza gestionarea emotiilor. Astfel, persoanele afectate pot suferi modificari severe de dispozitie, dar si instabilitate si nesiguranta. In schimb, tulburarea de personalitate narcisica presupune nevoia de admiratie si de tratament special, persoana afectata considerand ca are o importanta imensa.

In timp ce minciuna patologica poate, in teorie, sa apara la persoanele cu tulburare de personalitate antisociala, cei cu aceasta afectiune urmaresc mereu castigul sau placerea personala. In schimb, persoanele afectate de celelalte doua tipuri de tulburare de personalitate pot minti pentru a denatura realitatea in ceva ce se potriveste cu emotiile simtite. Toate aceste afectiuni pot duce la provocari semnificative cu privire la relatiile interpersonale.

Dementa frontotemporala

Un studiu de caz la o persoana cu semne de minciuna patologica a constatat ca modelele de comportament ale acesteia erau similare cu cele care pot sa apara la persoanele cu dementa frontotemporala. Dementa frontotemporala este o forma de dementa care afecteaza regiunile frontale si temporale ale creierului, provocand modificari de comportament si limbaj. Aceste modificari pot include:

- comportament social inadecvat;
- lipsa empatiei;
- pierderea constientei de sine cu privire la comportamentul avut;
- modificari ale preferintelor alimentare;
- comportament compulsiv;
- plictiseala;
- agitatie.

Semne si simptome

Minciunile patologice sunt compulsive si pot avea initial o amploare foarte mica. Minciunile pot deveni treptat mai elaborate si mai dramatice, in special daca sunt necesare pentru a acoperi o minciuna anterioara. De foarte multe ori, minciunile se complica foarte mult prin cantitati inutile de detalii.

Oamenii care mint frecvent nu sunt neaparat mincinosi patologici. Cea mai distinctiva trasatura a unei minciuni patologice este aceea ca nu are un motiv palpabil. Prin urmare, o persoana care exagereaza frecvent poate face acest lucru pentru a parea mai interesanta. De asemenea, unele persoane pot minti pentru a acoperi anumite greseli pe care le-au facut in trecut. Aceste persoane nu sunt incadrate in sfera patologica, deoarece au motive clare prin care interesul personal este favorizat.

Minciunile patologice sunt usor de verificat pentru altii, ceea ce poate fi in final daunator pentru persoana care le spune. De exemplu, o astfel de persoana poate face acuzatii false sau poate vorbi cu grandoare despre persoana sa, chiar daca aceste aspecte pot fi usor de verificat.

Diagnostic

Diagnosticarea minciunii patologice nu este o procedura formala, dar profesionistii din domeniu trebuie sa recunoasca comportamentele existente. Acestea pot indica o alta afectiune de baza, precum o tulburare factica sau o tulburare de personalitate.

Tulburarile existente pot suprapune mai multe manifestari, inclusiv minciuna compulsiva. Totusi, este posibil ca aceasta din urma sa fie singura manifestare, deoarece exista cazuri in care nu sunt prezente alte afectiuni de baza.

Poate fi dificil pentru medici sa stabileasca daca o persoana minte in mod patologic, deoarece nu exista teste psihologice sau biologice pentru acest lucru. Pentru a diagnostica cele mai multe afectiuni de sanatate mintala, medicii vor folosi interviuri clinice. Daca persoana consultata nu este sincera cu privire la manifestarile ei, medicii pot fi nevoiti sa discute cu membrii familiei sau cu prietenii apropiati in speranta ca vor identifica modelele de minciuni patologice.

Optiuni de tratament

Deoarece minciuna patologica nu este o afectiune recunoscuta si pentru care sa se cunoasca motivele de aparitie, medicii nu pot oferi tratamente standard. Astfel, daca medicii suspecteaza afectiuni de baza care duc la spunerea de minciuni in mod compulsiv, abia atunci pot oferi tratament pentru acestea. De exemplu, tratarea tulburarilor de personalitate implica de obicei psihoterapie sau tratament medicamentos.

Deoarece minciunile patologice pot fi daunatoare pentru persoanele din jur, medicii pot recomanda terapie psihologica si pentru persoanele care traiesc in jurul mincinosilor patologici. Un terapeut va lucra cu acestia si ii va ajuta sa gestioneze raspunsurile la problemele existente.

Concluzii

Minciuna patologica apare atunci cand o persoana minte in mod exagerat si fara a avea motive clare pentru a face acest lucru. In unele cazuri, minciunile spuse pot deveni elaborate si detaliate, dar foarte usor de verificat. De asemenea, minciunile patologice nu aduc niciun beneficiu de durata pentru persoana care le spune, dar pot fi daunatoare pentru ceilalti.

Este important sa se aminteasca faptul ca minciunile de acest tip sunt realizate in mod compulsiv, iar persoanele care mint patologic nu intentioneaza sa faca rau altora sau sa aiba anumite avantaje pentru sine.

Deoarece mai sunt necesare studii despre aceasta afectiune, tratamentele specifice nu sunt disponibile. Totusi, daca minciunile patologice sunt produse de alte tulburari psihice, medicii le pot trata pe acestea din urma.

Bibliografie:
Borderline personality disorder. (2017).https://www.nimh.nih.gov/health/topics/borderline-personality-disorder/index.shtml
Dike, C. C. (2008). Pathological lying: Symptom or disease?https://www.psychiatrictimes.com/addiction/pathological-lying-symptom-or-disease
Dike, C. C., et al.(2005). Pathological lying revisited.https://www.researchgate.net/profile/Charles_Dike2/publication/7578614_Pathological_lying_revisited/links/0fcfd5122235a62e23000000.pdf
Frontotemporal dementia information page. (n.d.). https://www.ninds.nih.gov/disorders/all-disorders/frontotemporal-dementia-information-page
Jaghab, K., et al. (2006). Munchausen's syndrome and other factitious disorders in children: Case series and literature review. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2990557/
Poletti, M., et al. (2011). The neuropsychological correlates of pathological lying: Evidence from behavioral variant frontotemporal dementia. https://www.researchgate.net/profile/Michele_Poletti/publication/51069858_The_neuropsychological_correlates_of_pathological_lying_Evidence_from_behavioral_variant_frontotemporal_dementia/links/02e7e51c04a13beff2000000.pdf
Why do narcissists and borderlines lie so much? (n.d.).https://www.bpdcentral.com/blog/?Why-Do-Narcissists-and-Borderlines-Lie-So-Much-24


Facilitati de tratament

Clinici si cabinete medicale

Cabinet Psihoterapie Iulia Ciornei
Tel: 0755191265
Bucuresti, Zona Piata Universitatii

Medici

Psihoterapeut Iulia Ciornei Iulia Ciornei
Psihologie - Cabinet Psihoterapie Iulia Ciornei
Bucuresti, 0755191265

Servicii si oferte medicale

Email
Clinici
recomandate
Medici
recomandati
Servicii
specializate

6 suplimente de ajutor pentru organism6 suplimente de ajutor pentru organism

Citeste si despre:

Studiu Dent Estet: 4 din 10 locuitori ai oraselor din Romania au minimum un dinte lipsa

Algoritmul de testare pentru COVID-19 a fost actualizat. Cine trebuie testat cu prioritate?

OMS trage un semnal de alarma cu privire la vaccinul dezvoltat de Rusia: ”Trebuie sa treaca prin proceduri riguroase!”

Beneficiile mai putin stiute ale probioticelor

Scaunul copilului. Cand trebuie sa ne prezentam la medic?

Pacientii care s-au vindecat de COVID-19 pot dona mai usor plasma. Care sunt noile proceduri

O proteina din organism ar putea fi responsabila pentru formele grave de COVID-19