Chistul ovarian - cand ar trebui sa ne alarmam?

Publicat: 24 Septembrie 2018 | Actualizat: 02 Octombrie 2018
Consultant: Dr. Razvan Pop-Began
Medic ginecolog

Generalitati


Chistul ovarian reprezinta o formatiune, cel mai adesea de consistenta lichidiana semi-solida, de natura benigna, la nivelul ovarului. Poate varia in dimensiuni de la cativa milimetri, pana la cativa centimetri si este rareori solitar. In cazul unei astfel formatiuni multiple de mici dimensiuni, sindromul va purta denumirea de ovar micropolichistic.

Factori de risc

Chistul ovarian are doua metode de formare: fie direct, dintr-un folicul ovarian, caz in care va purta denumirea de chist folicular, fie dintr-un corp luteal, ingloband in procesul de formare si un ovul imaturat sau complet maturat.

Astfel, daca procesul de maturare si desprindere a unui ovul din folicul este interupt, acest lucru va declansa formarea unui chist ovarian functional.

Factorul de risc cel mai intalnit este reprezentat de dezvoltarea frecventa a anexitelor. Anexitele se caracterizeaza prin infectarea sau inflamarea ovarelor si/sau a trompelor uterine. Aceasta infectie recurenta va interveni prin agentii patogeni sau prin modificarea temperaturii propice desprinderii ovului de ovar si va declansa formarea chistului functional.

Cauza principala o reprezinta dereglarea hormonala. Intregul proces de formare, maturare si desprindere al ovului este determinat de controlul estrogenului si progresteronului. In cazul in care exista o dereglare hormonala, aceste descarcari hormonale vor deregla procesul de maturare si desprindere al ovulului.

Dereglarile hormonale pot fi reprezentate si de patologii endocrine, dar cel mai adesea sunt cauzate de terapii cu anticonceptionale ce nu sunt prescrise de catre un medic.

Anticonceptionalele intervin in procesul de formare si maturare al ovulului, cauzand fie intreruperea acestui proces, fie dereglari hormonale secundare care vor determina formarea chisturilor.

Asadar, este indicat ca anticonceptionalele sa nu fie administrate pe o perioada mai mare de 6-12 luni, cu o luna de pauza, pentru ca terapia hormonala sa reintre in parametrii fiziologici.

De asemenea, anticonceptionalele nu ar trebui niciodata administrate fara un consult ginecologic.

Au fost observati si factori de risc de natura socio-economica sau ce tin de stilul de viata. In aceasta categorie sunt incluse dereglarile hormonal-metabolice, dar care au la baza o dereglare cauzata de un stresul intens si prelungit, de diete medicamentoase ce au ca scop principal intervenirea in centrul satietatii sau in modificarea absorbtiei metabolice. Acesti factori pot cauza, la randul lor, dereglari hormonale.

De asemenea, exista si un factor genetic de predispozitie spre dezvoltarea chisturilor.

Simptome

Primul semn pe care femeile il observa este dereglarea ciclului menstrual, uneori insotit de amenoree.

Ciclul menstrual survine fie la 20-24 de zile, fie la 30-35 de zile, cu o cadenta distorsionata, insa poate lipsi chiar si cateva luni.

In cazul in care aceasta dereglare este unica, poate fi trecuta cu vederea, insa in situatia in care se repeta, este recomandata consultul unui medic ginecolog. De asemenea, pot fi observate sangerari sporadice, reduse cantitativ.

Un al doilea simptom care poate fi observat este prezenta unei dureri accentuate, care poate surveni si in afara ciclului menstrual.

Aceasta survine brusc, are un caracter acut si este definita printr-o durere acuta joasa, o durere pelvina, ce este adesea confundata cu regiunea vezicala. In unele cazuri, durerea este localizata in flancul ovarului afectat, cu o frecventa mai crescuta la cel drept, fara insa a se cunoaste cauza exacta; asadar, va trebui realizat un diagnostic diferentiat cu durerea apendiculara.

Aceasta durere pe tot parcursul unui ciclu menstrual este acutizata sau uneori prezenta doar in timpul sangerarilor menstruale. Astfel ca, desi pacienta este obisnuita cu prezenta unei dureri in acea perioada, va observa o crestere in intensitate ce atinge adesea pragul intolerantei.

Un al treilea simptom care mai poate fi observat, in special daca primele doua fie nu au fost prezente, fie au fost neglijate, va fi infertilitatea.

In cazul in care se doreste o sarcina si se observa o dificultate in aceasta, una dintre primele examinari de excludere va fi cea de eliminare a unui chist ovarian, care poate cauza incapacitatea de a ramane insarcinata.

Alte simptome specifice:

- o crestere in greutate, cauzata in special de o crestere a apetitului, precum si de un ritm metabolic modificat;
- aparitia hirsutismului (dezvoltarea pilozitatii faciale sau in alte zone ale corpului);
- durere pelvina la urinat sau o crestere a frecventei urinarilor.

In cazul unui chist ovarian rupt, ce reprezinta adesea o complicatie ce trebuie tratata ca o urgenta medicala, simptomatologia va fi insotita de o sangerare abundenta, durere acuta si puternica in zona pelvina sau in zona flancului si, in cazuri severe, prezenta durerilor de cap, a senzatiilor de slabiciune si lesin.

Ruptura unui chist ovarian, de regula de mari dimensiuni, poate compromite sansa salvarii ovarului afectat si chiar a trompei uterine aferente si reprezinta o evolutie prelungita a chistului ovarian trecuta neobservata.

Diagnostic

Desi cel mai adesea aceste chisturi sunt de natura benigna si nu vor evolua spre forme maligne, exista anumite cazuri in care chistul ovarian a fost cunoscut ca factor favorizant pentru cancerul ovarian.

In cea ce priveste diagnosticul, dupa o anamneza amanuntita si precisa, medicul ginecolog va putea avea deja un diagnostic prezumtiv care, cel mai adesea, este confirmat printr-un test imagistic de tipul unei ecografii.

Desi uneori o ecografie transabdominala este suficienta, pentru o certitudine sporita sau in cazul in care chistul este de mici dimensiuni, este recomandata ecografia transvaginala.

Rareori sunt necesare analize suplimentare de tipul CT, RMN sau analiza factorului de cancer ovarian CA-125 care va diferentia diagnosticul de cancer ovarian cu chistul ovarian ce reprezinta o formatiune benigna.

Tratament

Tratamentul va varia in functie de dimensiunea chistului si de numarul acestora. Asadar, este des intalnita terapia hormonala initiala, care poate fi compusa din anticonceptionale cu incarcatura hormonala.

In situatia in care formarea chisturilor este cauzata de o boala endocrinologica, precum hipotiroidismul, pentru a exclude un risc de reformare a unor noi chisturi este necesar un tratament al glandei afectate, neexcluzand un tratament hormonal.

Aceasta terapie are rolul de a reduce in dimensiuni chistul, urmand ca acesta sa fie reabsorbit de catre organism. Poate fi necesara si interventia chirurgicala, ce presupune extirparea fie doar a chistului, fie, in cazul in care pacienta doreste eliminarea riscului de aparitie a unui alt chist, o anexectomie partiala unilaterala.

Interventia chirurgicala este de scurta durata si include o incizie de mici dimensiuni doar in zona ovarului afectat. In prezent, aceasta poate fi efectuata si prin operatie laparoscopica, care va include efectuarea unor incizii de mici dimensiuni.

Recuperarea dupa asemenea interventii este foarte rapida si nu include complicatii. Cu toate acestea, tratamentele nu exclud riscul formarii unor noi chisturi in viitor.


Facilitati de tratament

Clinici si cabinete medicale

Donna Medical Center
Tel: 0212523232
Bucuresti, Str. Traian Nr. 234, Et.1, Sect. 2, Bucuresti (intre Calea Mosilor Si...
Arcadia Spitale si Centre Medicale
Tel: 0232920
Iasi, Str. Cicoarei, Nr 2

Medici

Medic specialist obstetrica - ginecologie Dr. Horatiu Alexandru Haradja
Obstetrica-Ginecologie - Donna Medical Center
Bucuresti, 0212523232
Email
Clinici
recomandate
Medici
recomandati