Alimentatia

Se stie ca hrana influenteaza hotarator dezvoltarea fizica si intelectuala a individului. Carenta indelungata de proteine in copilarie franeaza dezvoltarea anumitor potentiale fizice si psihice. Excesul alimentar nu creste capacitatea si randamentul fizic sau intelectual, ci duce doar la formarea unui strat grasos excesiv, nedorit.

Copilul "durduliu" nu este mai sanatos decat unul "slab". Copilul suplu este mai rezistent si suporta imbolnavirile, de regula, mai usor. Excesul ponderal din copilarie persista in adolescenta si la varsta adulta. Obezitatea la adult duce la imbolnaviri si scade durata de viata.

Cunostintele despre alimentatia rationala, echilibrata trebuie invatate. De aceea, toti cei care se ocupa de ingrijirea si educatia copiilor ar trebui sa se familiarizeze cu principiile de baza ale alimentatiei copiilor. Astfel se poate alcatui o hrana consistenta, gustoasa si cu pret convenabil pentru scolar.

Mamele salariate au posibilitatea de a oferi copiilor o alimentatie consistenta, introducand in meniu unele preparate industriale sau semipreparate.

Odata cu varsta scolara functiile aparatului digestiv si metabolice sunt intr-atat maturate, incat pot tolera alimentatia adultului. Maturatia deplina are loc insa abia la sfarsitul perioadei de scolar. Dupa mese prea copioase sau alimente greu digerabile copilul varsa mai usor decat adultul.

Scolarul mananca bine daca are un program de viata corespunzator, cu asigurarea nevoii de miscare si daca i se ofera o hrana variata, prezentata in mod atragator.

Este important sa se respecte orele de masa. Orarul neregulat de masa si mai ales "gustarile" dintre mese impiedica dirijarea normala a poftei de mancare.

Masa nu va fi luata in graba. Scolarul mananca cu placere, concentrat si linistit, daca ii este foame.

O conditie pentru a avea pofta de mancare este sa se miste indeajuns in aer liber si sa doarma cat trebuie.

Copilul nu trebuie laudat sau stimulat daca mananca mult, dar nici nu trebuie ademenit cu promisiuni ori amenintat cu pedepse ca sa manance mai mult, cand adultii considera ca nu mananca suficient.

Copilul are nevoie sa manance, dar nu este obligat sa manance!

Copilul sanatos stie in general cand este satul. El continua sa manance numai daca este indemnat sau obligat s-o faca. Consumul de alimente dincolo de satietate se observa si atunci cand mesele se lungesc prea mult.

Acest obicei de a manca "peste masura", fixat in copilarie se mentine mai tarziu ducand la obezitate la varsta adulta. Copilul nu trebuie educat sa devina mancacios.

Scolarul are perioade in care mananca prost; nu este un motiv de ingrijorare daca se simte bine si este sanatos.

Copiii cu ritm accelerat de crestere mananca mai mult decat cei care sunt mici pentru varsta lor. La unele fetite aportul alimentar este redus voluntar, in ciuda unui apetit sanatos, din dorinta de a-si pastra silueta si a corespunde "idealului de frumusete".

Greselile de alimentatie pot fi evitate daca scolarul nu este lasat sa manance singur, ci ia masa cu familia sau in alt colectiv.

Adultii trebuie sa se controleze in gesturi, sa dea un exemplu bun si sa aiba grija sa domneasca o atmosfera de buna dispozitie. Daca un adult va critica tot ce i se ofera la masa, nu va fi de mirare ca si copilul sa-si insuseasca aceeasi atitudine.

Deprinderea bunelor maniere inceputa inca din prima copilarie, se consolideaza si se fixeaza in timpul perioadei de scolar.