Alergiile

Intoleranta la laptele de vaca Se intalneste mult mai des decat ar crede unii. Sugarii au multe tulburari digestive, dar de fapt majoritatea acestora sunt cauzate de insuficienta la maturizare si nu de alergie. Copiii care sunt intradevar alergici prezinta simptomele clasice de alergie si provin din familii in care mai exista cazuri similare. Alimentarea naturala la san este ideala pentru sugarii din familii in care mai exista cazuri de alergie. Daca insa copilul e alimentat de la inceput la biberon, medicul va recomanda schimbarea preparatului de lapte comercial pentru sugari folosit. Pentru a stabili prezenta unei alergii, dupa ce trece episodul acut, se tenteaza folosirea unor cantitati mici de lapte sa vedeti daca simptomatologia reapare. Dupa 2 ani aproape toti copiii sunt capabili sa bea iar fara probleme lapte de vaca in mod regulat.
Tulburarile de comportament si alergia In ultimii ani pentru tot felul de tulburari de comportament la copii, s-a dat vina pe "alergii" la diverse substante din aer, aditivi alimentari, coloranti alimentari, etc. Nici una din aceste teorii nu a fost demonstrata stiintific. Multi parinti au dat bani multi pentru teste sofisticate si diete fanteziste ale unor persoane care practica terapii alternative. Uneori, copiii s-au imbolnavit in urma acestor tratamente. Dupa parerea mea, este mai bine sa aveti o discutie sincera cu medicul curant inainte de a va decide sa recurgeti la un tratament efectuat de o persoana fara pregatire medicala.

Probabil ca ati auzit cate ceva despre persoane cu alergie la polen, care in lunile de vara incep sa stranute, sa le curga nasul (secretii apoase), sa aiba nasul infundat (rinoree cu obstructie nazala) si mancarime la nivelul narilor. Asta inseamna ca nasul lor este prea sensibil (alergic) la polen, care pe alti oameni nu ii deranjeaza deloc. Daca copilul dumneavoastra prezinta rinoree apoasa, obstructie nazala si mancarimi la nivelul narilor, care apar in aceeasi perioada a anului in fiecare an si dureaza mai multe saptamani, discutati aceasta situatie cu medicul. Examinand aspectul mucoasei din interiorul nasului si prin teste cutanate cu alergenele (substantele la care organismul a devenit alergic) banuite, medicul va putea afla despre ce fel de alergie este vorba si ce o cauzeaza. Exista unele substante sub forma lichida sau de tablete sau spray nazal care elimina congestia si stranutul. Medicul le poate prescrie in forme mai severe se folosesc substante injectabile.

Exista rinite alergice care pot fi insa mult mai suparatoare, desi mai putin dramatice decat cea la polen. Unele persoane sunt alergice la praful de casa, la pene, la parul de caine si multe alte substante. Astfel de alergii dureaza tot anul (nu numai primavara-vara) si pot face copilul sa aiba nasul infundat si sa-i curga o luna din doua. Obstructia cronica poate predispune copilul alergic la aparitia sinuzitei. Medicul impreuna cu un alergolog pot gasi cauza alergiei.
Tratamentul
Este diferit de la caz la caz si depinde de cauza. Daca alergia e la puf, se schimba pernele, daca e la par de caine s-ar putea trebuiasca sa il dati altcuiva si sa luati alt animal de casa. Daca este alergie la ceva greu de evitat, cum e praful de casa, medicul poate alege un tratament de desensibilizare cu injectii din substanta respectiva pe o perioada lunga de timp. Este bine sa se faca curatenie zilnic (cu o carpa umeda fiind sterse toate suprafetele), sa se scoata definitiv covorul si draperiile (perdelele) din camera; sa se indeparteze orice articol din lana (cuvertura, etc) din camera, precum si jucariile umplute cu produse de plante sau animale (adica tot ce poate capta si depozita praful). Salteaua se inveleste cu musama de plastic sau, mai bine, se folosesc saltele din burete sintetic. Simptomele unei alergii nu se pot de obicei indeparta complet; trebuie sa fiti multumiti daca exista o imbunatatire partiala a manifestarilor.

Astmul este o boala responsabila pentru multe spitalizari ale copiilor. Organul afectat este plamanul. Cand substanta iritanta ajunge in plamani, determina contractia musculaturii netede bronsice si secretia unui mucus vascos, ducand la ingustarea conductelor respiratorii prin care trece aerul si facand ca respiratia sa devina dificila, greoaie si suieratoare (wheezing), insotita de tuse.

Copiii ale caror cai aeriene sunt susceptibile la crize de astm au, de fapt, o excitabilitate crescuta la multe substante, ca de pilda fumul de tigara, racelile, infectiile respiratorii, alergiile, exercitiile fizice, modificarile de temperatura, stresul si unele alimente. Unii copiii reactioneaza la mai multi agenti declansatori, in vreme ce altii reactioneaza la mai putini. Este foarte important ca acesti agenti sa fie depistati, desi uneori este dificil.

Cand un copil mai mare are astm, acesta e probabil cauzat de alergene inhalate din aer (polen, fan, par de animale). La copiii mici se pare ca alergenele alimentare sunt cauza astmului alergic (sau joaca un rol important in declansarea lui). Cand un copil are episoade frecvente de astm alergic, este de obicei dus la medic, iar examinarea sa duce la descoperirea bolii si instituirea unui tratament adecvat. Daca boala este neglijata, se poate ajunge la forme grave, cu deformari ale toracelui si afectare ireversibila a plamanilor.
Tratamentul
Difera de la caz la caz, in functie de situatie si alergenul incriminat. Daca alergenele sunt alimentare, se va elimina din alimentatie alimentul respectiv. Cand este vorba de alergene inhalate din aer, tratamentul se aseamana cu cel al rinitei alergice. Episodul de astm poate fi precipitat de o infectie a tractului respirator superior. Dupa debutul crizei se folosesc medicamente specifice pe cale orala sau inhalator.

Cand copilul dumneavoastra are o criza de astm trebuie sa luati legatura cu medicul. Desi de regula criza nu este foarte grava, diagnosticul si tratamentul sunt foarte importante. Nu se pot face previziuni legat de astm. Cazurile cu debut in copilarie pot sa se vindece mai degraba decat cele cu debut mai tarziu. Unele cazuri se rezolva pana la pubertate, altele persista pana in adolescenta sau chiar pana la maturitate.

Tratamentul crizei depinde de gravitatea ei si de ceea ce medicul considera ca este util sa se faca. Cele mai eficiente medicamente sunt cele administrate pe cale inhalatorie si cele recomandate pentru a preveni atacul. Altele se administreaza oral sau injectabil pentru remisiunea crizei cand dificultatea de a respira este mare. Sunt unele medicamente care se administreaza zilnic, pe cale orala, pentru a preveni crizele.

Nici un copil nu trebuie sa fie expus la fumul de tigara si in mod particular copiii cu astm, deoarece fumul poate fi iritant si poate precipita o criza.

Un copil cu crize repetate trebuie inscris intr-un program de preventie. Acesta consta in administrarea unor medicamente antiinflamatorii si in unele cazuri mai severe si a unor medicamente care sa previna bronhospasmul.

Copilul in primii 2-3 ani de viata poate avea o criza chiar in absenta unui alergen, atunci cand este racit. Desi este o tendinta intalnita in primii trei ani, se poate mentine si dupa aceasta varsta. Este un lucru descurajator pentru parinti sa aiba un copil care face o criza la fiecare raceala, dar exista si un lucru pozitiv. Aceasta tendinta se remite mai usor. Doctorul trebuie solicitat. Multe din aceste infectii se datoreaza unor virusuri si mai putin unor bacterii. Daca incaperea in care sta copilul este incalzita va fi de folos sa fie si umidifiata. Exista un virus anume, virusul respirator sincitial, care poate produce o astfel de criza.

Urticaria este considerata, cel putin intr-o serie de situatii, a fi cauzata de o alergie. Cel mai adesea se manifesta prin papule (ridicaturi) mici rosiatice ca o muscatura de tantar si cu varful palid, deoarece sangele a fost indepartat prin presiunea data de inflamatia tesutului. Aceste ridicaturi dau mancarime (prurit) la nivelul pielii afectate, adesea de nesuportat. Majoritatea oamenilor sunt afectati de urticarie doar de cateva ori in viata, dar foarte rar exista unele persoane care au des urticarie, uneori chiar permanent. Urticaria poate fi cauzata de consumul unor alimente, medicamente, expunerea la frig sau la soare etc. Uneori, poate aparea la sfarsitul unor boli infectioase anume, iar alteori nu se poate depista cauza. Doctorul poate prescrie un tratament corespunzator, care sa duca la disparitia urticariei.

In foarte rare cazuri, urticaria se poate acompania cu inflamarea interiorului gurii si gatului, cu dificultati la respiratie (anafilaxie). In aceasta situatie, copilul trebuie dus imediat la camera de garda de urgenta a celui mai apropiat spital.

Eczema este reprezentata de aparitia uoor placarde rosiatice pe piele, fie uscate, fie exsudativ-zemuinde, foarte pruriginoase. Din cauza mancarimii, copilul se scarpina si poate produce leziuni care apoi se pot infecta. Este cauzata de alergie. Eczema poate fi cauzata de unele alimente, unele tesaturi (lana, matase etc.), parul de animale (precum iepurele etc) care vin in contact cu pielea. Are caracter eredo-familial, iar copilul afectat este caracterizat de un teren general atopic (alergic).

Cand eczema e cauzata, in principal de alergia la unele alimente iritarea pielii prin factori care actioneaza extern poate juca rolul secundar. Sunt copii care fac eczeme numai cand pielea e iritata prin expunerea in frig, la transpiratie pe vreme calduroasa sau la urina (in cazul sugarilor cu scutece care mentin urina in contact cu pielea). Cand copilul face eczema numai daca, de exemplu, pielea vine in contact cu lana, este posibil sa fie alergic numai la lana in mod direct, sau sa fie alergic la unele alimente, iar lana sa fi actionat ca un simplu iritant.

La copiii mai maricei, cu predispozitie familiala, factorii emotionali pot juca un rol in producerea eczemei, iar stresul emotional poate agrava manifestarile cutanate uneori. Medicul este singurul in masura sa puna diagnosticul si sa trateze o eczema. Cel mai des intalnit tip de eczema consta in placarde rosii, dure, groase, uscate (evoluand spre lichenificare) pe piele. La inceput culoarea e doar roz, dar daca eczema e mai grava, devine rosu-purpuriu si apare o mancarime intensa care il face pe copil sa se scarpine, facandu-si mici zgarieturi. La nivelul zgarieturilor se produce zemuire, care dupa uscare formeaza cruste. Cand un placard de eczema se vindeca, desi roseata e disparuta, se mai simte la atingerea cu mana asprimea si ingrosarea pielii.

Cel mai frecvent intalnit loc de aparitie al eczemei la sugar este fruntea sau obrajii, de unde ea se poate extinde catre spatele urechilor si ceafa. Crustele de pe suprafata placardelor fac ca de la distanta pielea sa arate ca si cum ar fi fost presarata cu sare. In jurul varstei de 1 an, eczema poate aparea oriunde: in regiunea anala, pe umeri, pe brate, pe piept. Intre 1-3 ani, locul tipic de aparitie a eczemei este plica cotului sau cea din spatele genunchiului.

Formele severe de eczema pot fi uneori greu de tratat. Copilul se scarpina cu furie, iar parintii sunt turbati din cauza obsesiei de a-l opri sa se scarpine. Aceasta lupta poate dura luni de zile. Este important ca unghiile copilului sa fie taiate cat mai scurt, ca sa nu se zgarie cand se scarpina. Cu cat se zgarie mai putin, cu atat scade riscul uoor infectii secundare cu germeni aflati pe piele. La sugarul mic care tolereaza, puteti sa-i puneti manusi fara degete din bumbac, care sa acopere mainile noaptea, deoarece scarpinatul se poate produce in timpul somnului.
Abordarea tratamentului eczemelor
Depinde de multi factori, cum ar fi: varsta copilului, localizarea si aspectul eruptiei cutanate, istoricul modificarilor de alimentatie si introducerii de noi alimente inainte de aparitia eczemei, raspunsul acesteia la tratament. In multe cazuri, vindecarea se poate obtine doar prin aplicarea de unguente. Parintele are un singur lucru important de facut si anume pastrarea hidratarii normale a pielii prin utilizarea unei creme hidratante simple, fara parfumuri sau alti aditivi, eventual recomandata de farmacist. Folositi cat mai putin posibil sapunul deoarece usuca pielea. Cand trebuie totusi sa-l folositi aveti grija sa hidratati pielea corespunzator.

In cazurile persistente trebuie facute eforturi pentru a depista alimentul sau alimentele la care e alergic copilul. Uneori, cauza e laptele de vaca, in unele cazuri, mai rare, trebuie renuntat la consumul de lapte de vaca, iar sugarul va fi alimentat cu lapte preparat pe baza de soia, orez, cereale (sau alte formule artificiale adecvate).

In cazurile severe de eczema, la copiii mai mari, care au o dieta variata, doctorul va trebui sa inainteze incet, verificand care alimente genereaza eczema prin eliminarea succesiva din dieta a fiecarui aliment in parte. Se pot face teste cutanate prin injectarea unor probe din diferite alimente, in jurul celui care provoaca alergie aparand urticarie.

Trebuie acordata atentie si factorilor exteriori care ar putea produce iritatie. Lana poate foarte des produce iritatie si de obicei este eliminata din imbracaminte. Daca expunerea la frig provoaca eczema scoateti copilul la aer numai in zone protejate de vant.

Daca nu puteti lua legatura cu medicul si mancarimea este insuportabila, puteti sa ungeti zona pe care a aparut eczema cu crema cu hidrocortizon 1% de doua ori pe zi si sa administrati diphenhydramina oral. Daca apare o eczema la un copil mai mare dupa consumul unui ou, cereti sfatul medicului. Poate dura doua saptamani pana se vindeca. Graul este si el uneori implicat in eczeme.

Tineti minte ca zonele pe care eczema s-a vindecat pot ramane mai decolorate. Si acest lucru se va rezolva dar in cateva saptamani.

Este o greseala ca parintii sa inceapa sa elimine alimente din dieta fara sa consulte un medic. Motivul este ca evolutia unei eczeme variaza de la o saptamana la alta, chiar cu aceeasi dieta. Daca modificati dieta puteti trage concluzia ca un anume aliment este cauza. Ulterior, cand evolutia nu mai este la fel de favorabila, puteti fi derutati. Primejdia este ca veti scoate din ce in ce mai multe alimente din dieta astfel incat copilul va ajunge subnutrit. Daca simptomatologia nu este foarte suparatoare nu modificati dieta pana cand nu va recomanda un medic.

Trebuie sa stiti ca eczema nu este o infectie ca de pilda impetigo. Trebuie uneori sa va multumiti cu tinerea ei sub control. Majoritatea eczemelor cu debut in copilarie se vindeca sau se convertesc in forme mai usoare.