- SfatulMedicului.ro
- IlustratiiMedicale
- Anatomia creierului
Straturile de protectie
Creierul este protejat de trei membrane, numite meninge, care se afla imediat sub oasele craniului. Stratul exterior, mai tare, se numeste dura mater, cel interior, delicat- pia mater, iar stratul de mijloc este arahnoida.
Creierul si sistemul nervos
Creierul contine miliarde de celule nervoase aranjate sub forma unor structuri care coordoneaza gandurile, emotiile, comportamentul, miscarile si senzatiile. O cale complicata de legatura a sistemului nervos leaga creierul de restul corpului astfel ca o cale de comunicare poate sa apara in cateva secunde. Ganditi-va cat de repede trageti mana de pe o plita incinsa. In timp ce toate patile creierului lucreaza impreuna, fiecare parte este responsabila de o anumita functie- controlul asupra intregului organism, de la frecventa batailor inimii pana la starea dvs.
Encefalul
Encefalul este cea mai mare parte a creierului. Este ceea ce vizualizati de obicei cand va ganditi la creier in general. Stratul exterior este cortexul cerebral, "materia cenusie" a creierului. Cute adanci apar la suprafata acestui strat astfel ca mai multe informatii pot fi procesate. Encefalul este impartit in doua emisfere printr-o fisura adanca. Emisferele comunica intre ele printr-o structura nervoasa numita corp calos, aflat la baza fisurii. De fapt, mesajele dintr-o parte a corpului sunt procesate de obicei in cealalta parte a creierului.
Lobii
Fiecare emisfera este divizata in patru lobi. Cei doi lobi frontali au rolul de a stoca informatii pe termen scurt, permitand sa va ganditi la mai mult de o singura idee intr-un anumit moment. O sectiune din lobii frontali poate ajuta la controlul miscarilor voluntare, in timp ce o portiune din lobul frontal stang permite transformarea ideilor in cuvinte. Lobii parietali interpreteaza informatiile senzoriale, cum ar fi gustul, temperatura, pipaitul; de asemenea, ajuta la citit si la calcule matematice. Lobii occipitali proceseaza imaginile primite de la ochi si coreleaza imaginile primite cu imagini deja existente in memorie. Lobii temporali traduc informatia primita prin intermediul urechilor. Partea inferioara a lobului temporal are un rol deosebit de important in memorie.
Cerebelul si trunchiul cerebral
Cerebelul are forma unei mingi cutate de tesut aflata posterior si sub restul creierului. Are rolul de a combina informatiile de la ochi, urechi si muschi pentru a coordona miscarile. Lezarea cerebelului poate cauza tremur necontrolat al unei parti a corpului- de exemplu, al mainii- care apare atunci cand incercati sa miscati mana. Trunchiul cerebral face conexiunea intre creier si maduva spinarii. Controleaza functiile vitale, cum ar fi numarul de batai pe minut ale inimii, presiunea sangvina si respiratia. De asemenea, are un rol important in somn.
Interiorul creierului
Exista structuri in adancimea creierului care controleaza emotiile si memoriile. Cunoscute sub numele de sistem limbic, aceste structuri apar in perechi, precum lobii encefalului. Fiecare parte a sistemului limbic este duplicata si in cealalta jumatate a creierului. Talamusului are un rol de "portar" pentru mesajele dintre coloana vertebrala si emisferele cerebrale. Hipotalamusul controleaza emotii precum euforia sau furia. De asemenea, are rol in reglarea temperaturii corporale si are rol si in crearea senzatiilor unor urgente- foame, somn sau comportament sexual. Hippocampus-ul are un rol in indexarea memoriilor si apelarea lor de cate ori este nevoie.
Sistemul nervos periferic
Sistemul nervos periferic cuprinde toti nervii din organism, cu exceptia celor cuprinsi intre creier si maduva spinarii. Are rolul de a media comunicarea intre creier si extremitati. De exemplu, daca atingeti o plita incinsa, semnele durerii trec prin deget catre creier in mai putin de o secunda. Intr-o fractiune de secunda, creierul "comanda" muschilor mainii si palmei sa retraga degetul de pe plita.
Celulele nervoase
Celulele nervoase (neuronii) au doua tipuri principale de ramificatii. Dendritele recepteaza informatii de la alte celule nervoase. Axonii duc mai departe semnalele de la corpul celulei la alte celule- cum ar fi un alt neuron sau o celula musculara. Interconectati, neuronii sunt capabili sa conduca o informatie cu o viteza foarte mare.
Neurotransmitatorii
Neuronul comunica cu celelalte celule prin intermediul impulsurilor electrice care apar atunci cand o celula nervoasa este stimulata. Din interiorul neuronului, impulsul ajunge in varful axonului si cauzeaza eliberarea unor neurotransmitatori, substante chimice care functioneaza ca mesageri. Acesti neurotransmitatori trec prin sinapsa, o mica legatura intre doua celule nervoase si se ataseaza receptorilor celulei receptoare. Procesul este repetat de la neuron la neuron, pe masura ce impulsul trece catre destinatia sa.