Labirintita toxica sau virala - Inflamatie a unei cavitati a urechii interne, labirintul. O labirintita este consecutiva, de cele mai multe ori, unei infectii virale (oreion, rujeola, gripa sau mononucleoza infectioasa) sau bacteriene (otita prost tratata). Labirintita provoaca mai ales vertij, deoarece urechea interna controleaza echilibrul. Ea mai poate sa se manifeste si prin greturi, prin miscari involuntare ale globilor oculari, prin tiuituri si infundari ale urechii, printr-o scadere a auzului. Labirintita virala se vindeca de la sine. O labirintita bacteriana necesita un tratament medical rapid si energic (antibiotice) sau chirurgical, in caz contrar, pot surveni complicatii grave (surditate definitiva, meningita).
Nevrita vestibulara - Este o infectie a nervului vestibular. Cele mai frecvente cazuri de nevrita vestibulara sunt infectii si boli vasculare si medicamente farmaceutice si intoxicatii cu substante straine. Printre cauzele infectioase se numara infectiile cu virusi de tip herpes, cu citomegalovirus, cu virusul EBV, cu adenovirusi, cu virusii de tip gripa si paragripa A si B, cu virus de tip pojar, si varicela. Cauza Nevritei Vestibulare pot fi si spirochetele si drojdiile care cauzeaza histoplasmocistoza. O cauza vasculara a bolii este cel mai adesea observata la pacientii varstnici cu riscul unei aparitii a bolilor cardiovasculare (persoane de peste 50 de ani ca varsta, fumatori, pacienti cu tulburari ale metabolismului grasimilor, cu tensiune mare, diabet, aritmie cardiaca etc.).
Boala Meniere in stadiu initial - Afectiunea urechii interne care se manifesta printr-un ansamblu de tulburari cuprinzand vertij, scaderea auzului si zbarnaituri in urechi. Boala Meniere afecteaza urechea interna, responsabila de auz si de echilibru. In general, ea nu afecteaza decat o ureche, dar poate fi si bilaterala. Boala survine, in crize, la persoanele de varste cuprinse intre 20 si 50 de ani.
Sindrom temporomandibular - Este numit si disfunctia temporomandibulara. Simptomele sunt durere la nivelul mandibulei si dificultati la inghitit si la vorbit. Cea mai frecventa cauza a afectiunii este stresul emotional.
Echivalent de migrena - Migrena este un sindrom caracterizat prin crize de cefalee pulsatila de origine vasomotorie, episodice, si localizate unilateral. Migrena dispare spontan si se asociaza cu iritabilitate, greata, voma, constipatie sau diaree, fotofobie (frecvent). Constrictia arterelor craniene este responsabila de simptomatologia de debut, mai ales de cea oculara, si de senzatia de depresie. Apoi, dupa aparitia vasodilatatiei vaselor craniene, incepe criza de migrena. Migrena poate fi: - cu aura: prezinta o serie de semne ce prevestesc criza - - fara aura. Nu se cunoaste etiologia migrenei. Totusi, s-a observat ca migrena are adeseori un caracter familial sau ca survine pe un teren de tip dispeptic, anxios, obsesional.
Epilepsie - Este un sindrom de suferinta cerebrala care se manifesta prin criza epileptica. La geneza stau doi factori: predispozitia convulsivanta si existenta unei leziuni cerebrale anatomice sau biochimice. Se intalnesc 4-10 cazuri la 1000 de locuitori. Varsta de aparitie este in copilarie. Epilepsia este o boala meuropsihica cronica in care apar disfunctii paroxistice ale creierului. Aceste disfunctii apar ca urmare a descarcarilor excesive ale neuronilor cerebrali, de cauze diverse (epilepsie primara, epilepsie secundara). Manifestarea clinica majora este criza epileptica, ce cunoaste o mare varietate de forme.
Vertij pozitional benign - Vertij (ameteala) cauzat de aparatul vestibular al urechii interioare. Frecventa aparitiei acestei boli este de aproximativ 17% din toate cazurile de vertij. Femeile sunt afectate mai des decat barbatii. O senzatie ca i se invarteste capul experimentata de pacient in timpul unei crize de vertij pozitional este insotita de miscari involuntare ale ochilor (nistagmus). Sarcina medicului este sa provoace o criza si sa isi dea intr-un fel seama daca apar acest miscari si sa le determine directia. Acesta se realizeaza folosind un echipament special (care este in mod clar mult mai precis si mai sigur), sau medicul va evalua miscarile ochilor (nistagmus) doar prin contact vizual la momentul la care apare senzatia de invartire a capului.