Rotacismul

Logoped Doina Mafteiu

Rotacismul

Rotacismul este o tulburare de limbaj care consta in omisiunea sunetului r in vorbire. Pararotacismul consta in inlocuirea sunetului “r”cu alte sunete, determinand astfel pronuntia incorecta a cuvintelor. Aceste forme de dislalie sunt foarte intalnite la copii si la o parte din adulti.

Sunetul r este printre ultimele care se formeaza, deoarece presupune dezvoltarea integrala a aparatului fonoarticulator. Acesta apare dupa ce s-au format siflantele (s, z) africatele (t, ce, ci, ge, gi) si suieratoarele (s, j). La prescolari sau anteprescolari sunt frecvente inlocuirile acestui sunet cu l, cu d, cu h, cu i sau u. Acest fapt constituie defect de pronuntie atunci cand nu se corecteaza de la sine, in jurul varstei de 3 ani si este insotit si de alterarea altor sunete.

Consoana r, numita vibranta, se pronunta prin mai multe miscari, intr-o actiune unitara: varful limbii, subtiat si liber, atinge usor, fara sa apese, regiunea alveolara a incisivilor superiori , iar marginile laterale ale limbii se sprijina pe molarii superiori, spre a impiedica scurgerea laterala a aerului. La mijloc se face o adancitura prin care se scurge, spre varful limbii, aerul expirat. Maxilarele si buzele sunt indepartate, trase puternic in parti si incordate. Valul palatin este ridicat blocand trecerea aerului prin cavitatea nazala. Coardele vocale intra in vibratie. Abaterile de la aceasta forma de pronuntie sunt cunoscute in logopedie sub denumirea de rotacism si pararotacism. Cauzele care afecteaza pronuntia sunetului r sunt atat de natura organica cat si de natura functionala si psiho-sociala.

Cauzele care pot conduce la aparitia rotacismului pot fi unele anomalii functionale sau anatomice ale limbii: frenul (pielita de sub limba) prea scurt sau prea mare, unele margini prea groase sau prea subtiri ale limbii, inervatie defectuoasa a limbii, leziuni ale nervului hipoglos, defectiuni ale boltei palatine etc.

Exista mai multe feluri de rotacism si pararotacism dar numai cateva sunt specifice limbii romane: in cazul rotacismului interdental sunetul r se produce prin vibrarea varfului limbii sprijinit pe incisivii superiori sau prin atingerea cu limba a buzei superioare. in aceasta sunetul r apare sasait sau suierat datorita scurgerii aerului prin comisura bucala. Poate aparea rotacismul labial atunci cand producerea sunetului r se face prin vibrarea buzelor si limba are un joc usor.

In rotacismul labiodental buza superioara a logopatului vibreaza si atinge incisivii inferiori. Rotacismul apical se produce atunci cand limba este strans lipita de alveole in timpul pronuntiei, nepermitand vibrarea limbii sau varful limbii curbat atunci cad se sprijina pe bolta palatina, iar vibratiile nu apar in zona potrivita.

In rotacismul velar, vibreaza bolta palatina si nu varful limbii, cum este firesc. Rotacismul uvular este atunci cand vibratia limbii se produce cu ajutorul uvulei si nu prin vibrarea limbii pe alveolele incisivilor superiori.

Pronuntarea gresita a sunetului r determina neintelegeri, aparitia unor cuvinte fara sens si confuzii. Cei din jur nu reusesc sa inteleaga in totalitate mesajul transmis de catre copil ceea ce determina intrebari multiple din partea lor sau insistente pentru pronuntarea lui corecta, comunicarea fiind in felul acesta intrerupta sau parazitata. Copilul traieste momente de teama sau de frustrare atunci cand incearca sa comunice iar acest fapt poate conduce la introversie, retragere sociala.

Inceperea terapiei logopedice a rotacismului presupune in primul rand corectarea celorlate sunete afectate si consolidarea lor. Emiterea corecta a suntetului r presupune implicarea mai multor parti ale aparatului fonoarticulator (buze, limba, dinti, etc). Antrenarea si coordonarea lor presupune timp. Copilul are nevoie de sustinerea parintilor si de aprecierea progreselor pe care le face.

In situatia in care exista un diagnostic de intarziere psihica corectarea sunetului r poate presupune o durata mai mare in timp.

Un copil mic care stalceste cuvintele poate fi foarte simpatic pentru parinti, bunici. Atitudinea pe care acestia o au fata de tulburarea de limbaj o pot consolida sau, dimpotriva pot determina copilul sa depuna eforturi pentru corectarea acesteia. Imitarea copilului cand acesta stalceste cuvintele, rasetele, incurajarile conduc la consolidarea defectului de pronuntie, acesta fiind in centrul atentiei si primind aprecierea celor din jur.

Terapia logopedica ca orice alta forma de terapie, presupune constanta, colaborarea parintilor cu logopedul si finalizarea obiectivelor din planul de interventie terapeutica.