Ce se intampla la nivelul corpului si al creierului in timpul unui orgasm

Generalitati

Transformarile care se petrec in organism in timpul orgasmului sunt rareori constientizate de partenerii unui cuplu, desi o intelegere mai buna a proceselor fiziologice declansate odata cu climaxul sexual ajuta la autocunoastere si la o viata sexuala mai implinita.

Placerea unui orgasm angreneaza o serie intreaga de manifestari chimice si organice, toate cu rolul prim de a facilita conceptia si de a crestere apropierea intre doi indragostiti.

Ciclul raspunsului sexual al organismului

In timp ce multi adulti ajung la concluzia ca sexul este o experienta placuta, putini inteleg ce se intampla din punct de vedere fiziologic pe tot parcursul actului intim. Sexologii renumiti la nivel international Masters si Johson au denumit intregul proces al obtinerii orgasmului ca fiind ciclul raspunsului sexual al organismului, o succesiune de etape care caracterizeaza starile unei persoane de la stimularea sexuala, participarea propriu-zisa in actul erotic si climaxul.

Ciclul raspunsului sexual este impartit in patru faze principale excitatia (preludiul), acumularea graduala de placere, orgasmul si postludiul. Nu exista o delimitare clara a acestor etape, potrivit sexologilor, insa ele sunt intotdeauna interconectate si se influenteaza reciproc.

Atat femeile, cat si barbatii, traverseaza aceleasi faze ale ciclului raspunsului sexual, insa rareori in mod sincronizat. Reprezentantii sexului tare sunt cei care ajung, de regula, mai repede la orgasm (in medie, in doar 2 minute), pe cand femeile au nevoie de o stimulare de aproximativ 15 minute pentru a atinge climaxul sexual.

In urma preludiului si a stimularii continue in timpul acumularii graduale de placere, se declanseaza orgasmul, cea mai scurta etapa a ciclului (dureaza cateva secunde). In cazul barbatilor, fluidul seminal se acumuleaza in canalul uretral, moment in care apare senzatia ejacularii inevitabile. Prin contractii succesive, sperma este eliminata in vederea fecundarii ovulului.

In cazul femeilor, orgasmul produce contractii ritmice la nivelul peretilor vaginali la fiecare opt zecimi de secunda, dar si contractii uterine mai putin sesizabile. Ambii parteneri experimenteaza respiratia accelerata, cresterea pulsului si a presiunii sangelui. Tensiunea musculara si dilatatia vaselor de sange isi ating apogeul in timpul orgasmului, de aceea pot sa apara reflexe musculare necontrolate in acest moment al actului intim.

In postludiu, organismul revine la starea sa de repaus, tesuturile vascularizate isi recapata forma normala si se instaleaza o senzatie profunda de relaxare.

Transformarile fiziologice complexe din timpul orgasmului

Atingerea punctului culminant al placerii atrage dupa sine transformari fiziologice complexe, in care creierul primeste valuri de informatie atat de la nivel psihic, cat si din regiunea genitala si a celorlalte zone erogene ale corpului (clitorisul, labiile, intrarea in vagin, perineul, penisul si testiculele detin milioane de terminatii nervoase care produc senzatii de placere atunci cand sunt stimulate).

Centrii nervosi mentionati trimit mesaje specifice in zonele cerebrale responsabile cu decodificarea placerii, aceleasi care produc trairi placute in timpul savurarii unui desert preferat, de pilda. Tot aceste regiuni ale creierului sunt activate si de consumul de tutun, alcool sau droguri, provocand asa-numitele dependente de substante ilicite sau chiar de sex.

Orgasmul activeaza centrele placerii la nivelul creierului, insa totodata determina pierderea controlului. Un studiu desfasurat de cercetatorii Universitatii Groningen din Olanda a descoperit ca, atunci cand o persoana atinge climaxul sexual, cortexul sau orbitofrontal lateral este dezactivat. Acesta din urma este, de fapt, regiunea creierului responsabila cu controlul comportamentului. Astfel, orgasmul nu este doar placut, ci si un ragaz pentru creier pentru a se elibera de orice constrangere constienta.

Tot punctul culminant al actului sexual marcheaza si eliberarea oxitocinei, un hormon care inlesneste apropierea de partener si creste necesitatea de intimitate. Efectul acestei substante se resimte mai puternic in cazul femeilor si mai putin accentuat in randul barbatilor. De vina este testosteronul, care anuleaza multe dintre efectele oxitocinei asupra psihicului. Aceasta teorie este invocata si pentru a explica ipoteza conform careia barbatii pot avea relatii pasagere cu mai multa usurinta, reusind sa se detaseze emotional de partenera de asternut fara mari probleme.

Tot testosteronul poate determina si diferentele in trairile specifice dupa consumarea orgasmului mai putin influentati de oxitocina, barbatii nu simt nevoia de mangaieri si imbratisari nesfarsite, asa cum se intampla in cazul femeilor.

O alta diferenta intre transformarile fiziologice declansate de orgasm la femei si barbati este aceea ca, in creierul feminin se activeaza regiunea numita Periaqueductal Gri (gri central), materia cenusie situata in apropiere de mezencefal care declanseaza starea de alerta si de aparare. Acest proces nu este caracteristic creierului masculin in timpul climaxului.

Studiile au mai aratat, de asemenea, ca femeile prezinta o activitate scazuta la nivelul regiunilor cerebrale care controleaza senzatia de frica si anxietate. Cercetatorii cred ca scopul natural al acestui proces interesant este inducerea unei stari de relaxare si siguranta in cazul femeilor, de care barbatii nu au nevoie pentru a ajunge la orgasm.

Oamenii de stiinta olandezi sustin ca orgasmul stimuleaza 30 de zone diferite ale creierului unei femei, inclusiv cele relationate cu emotiile, centrii tactili, centrii fericii, ai memoriei, satisfactiei si sigurantei.

Viziunea ampla asupra tuturor acestor transformari la nivelul creierului feminin de datoreaza, in pricipal, duratei mai mari a climaxului decat in cazul barbatilor. Acestia din urma beneficiaza de o perioada mai scurta a orgasmului, ceea ce face dificila evaluarea zonelor cerebrale influentate de atingerea apogeului placerii in timpul actului intim.