Investigatii ale functiei pulmonare

Publicat: 19 Octombrie 2011 | Actualizat: 20 Octombrie 2011
Autor: SfatulMedicului

Generalitati


Testele pentru verificarea functiei pulmonare au rolul de a evalua gradul de sanatate al plamanilor. Aceste investigatii determina cat de mult aer poate fi stocat in plamani, cat de repede poate fi inspirat si expirat si cat de corect este transferat oxigenul si eliminat dioxidul de carbon din sange. Analizele pot diagnostica boli de plamani, pot stabili nivelul de severitate al problemei pulmonare, si pot determina eficienta actiunii unui tratament pentru disfunctii ale plamanilor.

Exista si alte modalitati de testare a functiei pulmonare, cum ar fi: masurarea volumului rezidual, a capacitatii de difuzie a gazelor, pletismografia corporala totala, teste de brohnomotricitate sau teste inhalatorii de provocare bronsica, dar si teste specifice care stabilesc nivelul de afectare al functiei pulmonare de catre stres.

Spirometria

Cea mai frecventa investigatie care se realizeaza pentru a determina care este starea de sanatate a plamanilor este spirometria. Aceasta masoara volumul si debitele pulmonare: cat de mult si cat de repede poate sa inspire si sa mentina aerul in plamani, o persoana. In cadrul acestei investigatii se va sufla intr-o piesa care va fi introdusa in cavitatea bucala (ambou) care este atasata la un dispozitiv de inregistrare (spirometru). Informatiile colectate de catre spirometru pot fi imprimate pe un grafic (diagrama) numit spirograma.

Cel mai frecvent, prin spirometrie se masoara:
- capacitatea vitala fortata (CVF) - cantitatea de aer expirata dupa o inspiratie profunda
- volumul expirator fortat (VEF) - cantitatea de aer expirata cu forta intr-o singura respiratie. Cantitatea de aer expirata poate fi masurata la o secunda, doua secunde sau trei secunde.
- debitul expirator fortat (DEF)- la capacitatea vitala fortata fie la 25 sau 75% din volumul de aer din timpul unei expiratii fortate care urmeaza unei inspiratii fortate.
- debitul expirator maxim, de varf (PEF) - masoara cate de repede poate respira o persoana. De obicei este evaluat alaturi de capacitatea vitala fortata.
- ventilatia voluntara maxima(VVM) - prin intermediul acestui test se poate determina care este cea mai mare cantitate de aer pe care il poate inspira si expira o persoana pe parcursul unui minut.
- capacitatea vitala lenta (CVL) - masoara cantiatatea de aer inspirata cat mai profund si expirata cat mai lent posibil
- capacitatea pulmonara totala (CPT) - masoara cantitatea de aer existenta in plamani dupa ce o persoana respira cat mai profund cu putiinta
- capacitatea functionala reziduala (CFR) - masoara cantitatea de aer care ramane in plamani la sfarsitul unei expirari normale a aerului.
- volumul rezidual (VR) - masoara cantitatea de aer din plamani dupa ce a avut loc o expiratie maxima. Acest test poate implica respiratia de heliu sau azot.
- volumul expirator de rezerva (VER) - masoara diferenta dintre cantitatea de aer din plamani dupa o expiratie normala si cantitatea aerului dupa ce are loc o expiratie fortata.

Analiza difuziei gazelor

Testele care analizeaza difuzia gazelor, masoara cantitatea de oxigen si a altor gaze care ajung intr-un minut in saculetii de aer din plamani, aleveolele. Prin intermediul acestor investigatii se poate stabili care este gradul de absorbtie al gazelor din sange, la nivelul plamanilor.

Testele pot include:
- masurarea nivelului de gaze arteriale - se determina cantitatea de dioxid de oxigen si dioxid de carbon din sange.
- capacitatea de difuzie a monoxidului de carbon, numit si factor de transfer - care masoara gradul in care plamanii transfera o cantitate scazuta de monoxid de carbon in sange. Pentru acest test sunt folosite doua metode diferite. Una dintre acestea presupun respirarea unei cantitati scazute de dioxid de carbon dintr-un recipient special, iar in acest timp se realizeaza masuratori specifice.

Ce-a de-a doua metoda presupune ca pacientul sa stea asezat si sa respire dintr-un recipient, aer care va contine o cantitate redusa de dioxid de carbon. Apoi se va masura cantitatea de monoxid de carbon, in urma expiratiei. Capacitatea de divuziune a gazelor poate oferi o estimare privind calitatea aerului de a se deplasa de la plamani in sange.

Pletismografia corporala totala poate fi utilizata pentru a masura:
- capacitatea pulmonara totala - reprezinta cantitatea totala de aer care poate fi stocata de plamani. In cadrul acestui test, pacientul va sta intr-o camera etansata de dimensiuni reduse, numita cabina pletismografica si va respira prin intermediul unei piese pe care o va introduce in cavitatea bucala. In tot acest timp, presiunea si debitul aerului sunt masurate.

- volumul rezidual este cantitatea de aer care ramane in plamani dupa ce un individ expira complet Pentru acest test, bolnavul va sta in cabina pletismografica si va respira cu ajutorul unei piese introdusa in cavitatea bucala, in timp ce presiunea din cabina etse monitorizata. Posibil ca respiratia sa se faca prin intermediul unei piese.

Teste inhalatorii de provocare bronsica

Scopul acestor teste este de a evalua reactia cailor respiratorii la anumite substante care pot declansa astmul sau wheezingul (respiratia suieratoare). In timpul testarii, cantitati tot mai mari de substante sunt inhalate prin intermediul unui nebulizator (aparat care presupune utilizarea unei masti pentru a respira substante eliberate sub forma unui abur fin - aerosoli). Uneori tehnica poate presupune respirarea unor cantitati mari de histamina sau metacolina prin nebulizator. In cazuri destul de rare, se poate manifesta bronhospasm pe parcursul testelor inhalatorii de provocare bronsica.

Test de stres pulmonar

Aceste teste au rolul de a evalua efectul stresului asupra functionarii normale plamanilor. Se vor face masuratori spirometrice care au rolul de a evalua functia pulmonara dupa test.

Test respirator in caz de fibroza chistica

Exista un test special care are rolul de a verifica daca functia pulmonara a fost sau nu afectata, la persoanele diagnosticate cu fibroza chistica. Bolnavul va respira aer care va contine un gaz, prin intermediul unui tub. Apoi se va respira normal, timp in care se va monitoriza cantitatea de gaz expirata. Rezultatele testului stabilesc daca plamanii functioneaza sau nu corect.

Activitatea plamanilor este evaluata direct in unele teste si calculata cu ajutorul a diverse formule de calcul in altele. Nu exista un singur test care sa determine valori exacte ale functiei pulmonare, dar mai multe investigatii pot stabili un diagnostic corect. Medicul poate solicita repetarea testelor dupa ce pacientul urmeaza tratament cu bronhodilatatoare (medicamente care relaxeaza si largeste caile respiratorii).

Scopul testarii functiei pulmonare

Investigatiile de la nivelul plamanilor se realizeaza pentru:
- determinarea cauzei dificultatilor de respiratie
- diagnosticarea anumitor boli pulmonare cum ar fi astmul sau boala pulmonara obstructiv cronica
- evaluarea starii de sanatate a plamanilor inainte de o interventie chirurgicala
- monitorizarea functiei pulmonare a unei persoane care est in mod constant expusa la substante cum ar fi azbestul, care poate afecta plamanii
- stabilirea eficacitatii tratamentului urmat pentru bolile pulmonare

Pregatirea pentru investigatii

Pacientul trebuie sa informeze medicul daca:
- a avut dureri toracice sau a suferit recent un atac de cord
- daca utilizeaza medicamente pentru anumite boli pulmonare, cum ar fi astmul. Poate fi necesara intreruperea acestora inainte de testare.
- este alergic la orice medicament
- a suferit recent o interventie chirurgicala la nivelul ochilor, toracelului, abdomenului sau a avut pneumotorax.

Nu se vor consuma mese abundente inainte de test, intrucat un stomac plin poate impiedica extinderea pe deplin a plamanilor. Nu se va fuma si nici nu se vor face exercitii fizice energice cu cel putin 6 ore inainte de test. In ziua investigatiei se vor purta haine largi care nu impiedica in nici un fel, respiratia. Se va evita ocnsumul de alimente sau bauturi care contin cofeina, deoarece acestea pot relaxa caile aeriene si acestea vor permite patrunderea unei cantitati mai mari de aer decat in mod normal. Persoanele care au proteze dentare, le vor purta si in timpul testului, pentru a le ajuta sa tina corect, etans, in cavitatea bucala una dintre partile componente ale spirometrului.

Detalii privind procedura investigatiilor

Testele functiei pulmonare se desfasoara, de obicei, in camere speciale in care sunt puse pacientului la dispozitie toate dispozitivele de masurare, necesare. Investigatiile vor fi coordonate de catre un terapeut special pregatit in acest sens. In cazul unora dintre testele functiei pulmonare, bolnavului i se va aplica un clips pe nas pentru a se asigura ca nu patrunde sau nu trece aer prin caile nazale, in timpul testului. Apoi, acesta va fi rugat sa respire prin intermediul unei piese pe care o va introduce in gura, care este conectata la un aparat de inregistrare.

Procedura difera de la un test la altl. De exemplu, specialistul ii poate solicita pacientului sa inspire profund si sa expire rapid tot aerul sau sa respire cat mai profund si rapid cu putinta pe parcursul a 15 secunde. Unele teste pot fi repetate dupa ce pacientul a inhalat bronhodilatatoare. In cadrul altei investigatii, trebuie respirat un amestec special de gaze (de exemplu, oxigen 100%, un amestec de heliu si aer sau un amestec de monoxid de carbon si aer. Apoi se va recolta o mostra de sange dintr-o artera de la incheietura mainii pentru a se masura valoarea gazelor sanguine.

Persoana care va face pletismografie corporala totala va fi invitata sa intre intr-o camera de dimensiuni reduse, asemanatoare cu o cabina telefonica, ce are ferestre care ii permit sa vada in exterior. Pe masura ce se va respira aerul din cabina, vor fi inregistrate modificarile care apar la nivelul tensiunii arteriale. Precizia testelor depinde de abilitatea unei persoane de a urma cat mai fidel, instructiunile primite. Testarea poate dura intre 5 si 30 de minute, in functie de cat de multe investigatii vor fi realizate.

De obicei, investigatiile nu sunt dureroase (in cazul celora in care se prespune recoltarea de sange, se poate simti intepatura acului). Unele teste pot fi obositoare pentru cei care sufera de boli pulmonare. Pot tusi sau se pot simti extenuati dupa ce vor expira sau vor respira cu repeziciune. Specialistul le va recomanda sa se odihneasca intre teste. Clipsul aplicat pe nas, poate fi considerat incomod, iar respiratia prin componenta care se introduce in cavitatea orala poate fi neplacuta.

In cazul pletismografiei corporale, pacientul poate solicita deschiderea usii cabinei daca se simte inconfortabil. In cazul testelor respiratorii de provocare bronsica, bolnavul se poate simti agitat si iar bataile inimii sale se pot intensifica. Orice disconfort sau durere in piept trebuie semnalata imediat terapeutului.

Riscuri

Testele functiei pulmonare prezinta riscuri scazute sau chiar inexistente la persoanele sanatoase. Daca o persoana sufera de boli cardiovasculare sau are probleme pulmonare, riscurile realizarii acestor investigatii trebuie discutate cu medicul.

Rezultate

Investigatile functiei pulmonare au rolul de a evalua cat de bine functioneaza plamanii. Limitele normale ale valorilor obtinute in urma acestor teste vor fi adaptate la varsta, inaltime, greutate, sex si, uneori, rasa. Rezultatele sunt frecvent exprimate in procente raportate la valoarea normala si pot fi disponibile dupa incheierea procedurii.

Rezultatul normal - specifica faptul ca rezultatele testelor se incadreaza in limite normale si ca plamanii sunt sanatosi.
Rezultatul anormal - este cel in care valorile obtinute sunt in afara limitelor normale, iar boala pulmonara este prezenta.

Exista doua tipuri principale de boli pulmonare, care pot fi diagnosticate in urma testelor pentru evaluarea functiei pulmonare: obstructive si restrictive. Bolile pulmonare obstructive sunt cele in care caile respiratorii sunt ingustate, necesitand un timp mai mare pentru golirea aerului din plamani. Bolile pulmonare obstructive pot fi determinate de boli cum ar fi: emfizemul, bronsita, diferite infectii (care pot produce si inflamatii), astm.

Valori ale functiei pulmonare in bolile obstructive

Investigatie a functiei pulmonare Rezultatele/valorile sunt adaptate la varsta, inaltime, sex, greutate sau rasa pacientului
capacitatea vitala fortata (CVF) Normale sau mai scazute decat valoarea predictibila
volumul expirator fortat (VEF1) Mai scazute
VEF1 FEV1 impartit la CVF Mai scazute
debitul expirator fortat de la 25% la 75% Mai scazute
debitul expirator maxim, de varf Mai scazute
ventilatia voluntara maxima (VVM) Mai scazute
capacitatea vitala lenta (CVL) Normale sau mai scazute
capacitatea pulmonara totala (CPT) Normale sau mai scazute
capacitatea functionala reziduala (CFR) Mai ridicate
volumul rezidual (VR) Mai ridicate
volumul expirator de rezerva (VER) Normale sau mai scazute
volumul rezidual impartit la capacitatea pulmonara totala Mai ridicate

Forta volumului expirator are, deseori, valori crescute dupa utilizarea de medicamente care dilata caile aeriene ale persoanelor cu boli obstructive reversibile, cum este astmul. Conditiile pulmonare restrictive sunt caracterizate de afectarea (pierderea) testului pumlmona, diminuarea abilitatii plamanilor de a se extinde sau diminuarea capacitatii acestora de a transfera oxigenul sau de a elimina dioxidul de carbon din sange.

Bolile restrictive pulmonare pot fi cauzate de conditii cum sunt pneumonia sau cancerul pulmonar, sclerodermia, fibroza pulmonara, sarcoidoza, screloza multipla, afectiuni la nivelul toracelui, excesul de greutate, sarcina si pierderea de tesut pulmonar ca urmare a unei interventii chirurgicale.

Valori ale functiei pulomonare in bolile restrictive

Investigatie a functiei pulmonare Rezultatele/valorile sunt adaptate la varsta, inaltime, sex, greutate sau rasa pacientului
capacitatea vitala fortata (CVF) Mai scazuta decat valoarea predictibila
volumul expirator fortat (VEF1) Normala sau mai scazuta
VEF1 impartit la CVF Normala sau mai scazuta
debitul expirator fortat de la 25% la 75% Normala sau mai scazuta
debitul expirator maxim, de varf Normala sau mai scazuta
ventilatia voluntara maxima (VVM) Normala sau mai scazuta
capacitatea vitala lenta (CVL) Mai scazuta
capacitatea pulmonara totala (CPT) Mai scazuta
capacitatea functionala reziduala (CFR) Normala sau mai scazuta
volumul rezidual (VR) Normala, mai scazuta sau mai ridicata
volumul expirator de rezerva (VER) Normala sau mai scazuta
volumul rezidual impartit la capacitatea pulmonara totala Normala sau mai scazuta

Ce poate afecta acuratetea testelor

Rezultatele unui test pot fi eronate in cazul in care:
- s-a utilizat un medicament care dilata caile respiratorii inainte cu 4 ore de realizarea investigatiei
- s-au folosit sedative inainte de test
- s-au consumat bauturi sau alimente care contin cofeina, inainte de test
- bolnavul manifesta tulburari respiratorii
- pacienta este insarcinata
- s-a luat masa cu putin timp inainte
- pacientul este obez
- cel care trebuie sa faca testele nu poate urma instructiunile specialistului sau nu poate face efort in timpul testelor

De retinut

Spirometria este cea mai frecvent utilizata investigatie a functiei pulmonare. Daca rezultatele obtinute sunt normale, dar medicul considera ca pacientul poate avea astm, se vor face teste suplimentare care vor presupunea inhalarea de metacolina sau histamina care ingusteaza (realizeaza constrictia) cailor respiratorii. Acesea se numesc teste inhalatorii de provocare bronsica. Testarea poate dura chiar si 2 ore.

Valorile gazelor arteriale sanguine care determina nivelul cantitatii de oxigen si dioxid de carbon din sange, poate fi masurat, inainte, in timpul sau dupa alte teste specifice evaluarii functiei pulmonare. Unele teste ale functiei pulmonare se pot face chiar la domiciliu. Pentru mai multe informatii trebuie solicitat sfatul medicului.


Facilitati de tratament

Clinici si cabinete medicale

Sante Vera-Med
Tel: 723263950
Bucuresti, Str Smaranda Braescu 47A Bloc T1 Apt 4 Interfon 4OK Nivel 0
Email
Clinici
recomandate

Citeste si despre:

13 investigatii pentru persoanele de peste 35 de ani

Afectiuni ale tendonului lui Achile

Cum asiguri absorbtia completa a Calciului in oase?

5 semne surprinzatoare ale unei inimi bolnave

Manifestari ale encefalopatiei hipoxic-ischemice perinatale (EHIP)

Cele 4 faze ale detresei respiratorii, afectiunea care pune viata in pericol