Sevrajul nicotinic: ce este, cum se manifesta, cand apare

Actualizat: 08 Mai 2023
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Consultant medical:

Dr. Antonius Adriana
Medic specialist Medicina Interna

Clinica MedLife

Generalitati


Este usor de observat ca in fata tutunului nu suntem cu totii egali.

Anumite persoane nu se apuca niciodata de fumat, altele incep tarziu,  iar altele nu se mai pot opri. Un alt fapt interesant este acela conform caruia femeile, desi incep sa fumeze mai tarziu decat barbatii, dezvolta un grad de dependenta mai mare si renunta cu mai mare dificultate la acest obicei.

Este deci important sa stim ca dincolo de vointa sau motivatia fiecaruia mai exista si un motiv biologic care influenteaza usurinta de a trece peste efectele pe termen scurt ale renuntarii la fumat.

Pentru a explica aceasta reactie diferita la acelasi produs, cercetatorii au recurs si la genetica. Se cunosc trei mari clase de factori genetici care pot determina gradul de vulnerabilitate:

- genele implicate in metabolizarea substantelor din tutun.
Exista persoane purtatoare ale unor versiuni alterate ale genei ce codeaza citocromul P450, o mica proteina ce participa la degradarea nicotinei. Astfel, nicotina fiind degradata mai lent, persista mai mult timp in organism, iar persoanele respective fumeaza mai putin si renunta mult mai usor.

- genele ce codeaza receptorii nicotinici.
Alterarea lor pare sa provoace o dependenta moderata sau un tabagism tardiv.

- o multitudine de gene care joaca un rol in functie de raspunsul la factorii de mediu (stres, gust, mirosuri etc) si care se pot transforma in factori genetici ai dependentei tabagice.

Ce este, de fapt, sevrajul nicotinic?

Sevrajul nicotinic, recunoscut ca boala de DSM-IV, este definit ca totalitatea simptomelor care apar la oprirea aportului de nicotina dupa o utilizare indelungata.

Cauza este simpla: fiind un drog in adevaratul sens al cuvantului, tutunul perturba functionarea creierului, generand o dependenta atat fizica cat si psihica.

In general fumatorii au tendinta de a exagera dezavantajele renuntarii la fumat (efectele sevrajului) si de a minimaliza beneficiile (imbunatatirea starii de sanatate, a performantelor fizice, a aspectului exterior, a finantelor personale). Dar aceasta nu inseamna ca au dreptate.

Manifestarile sevrajului sunt multiple si difera in functie de persoana – exista fumatori care nu au avut nici unul din simptomele sevrajului nicotinic, dupa cum exista si persoane care "incearca" forme severe. Din fericire, ele sunt trecatoare - au un punct culminant la aproximtiv 48 - 72 de ore pentru ca apoi sa scada treptat in trei sau patru saptamani.

Astfel, dupa ce am renuntat la fumat putem experimenta diverse senzatii:

a) Cu coloratura psihica

- Nevoia acuta de a fuma ("imi cere organismul", "as da orice pentru o tigara!").
Este cel mai frecvent si mai tipic simptom de sevraj nicotinic. Se datoreaza scaderii concentratiei de nicotina din sange. Se manifesta prin episoade de scurta durata (1 – 3 minute), aparent fara o motivatie deosebita, ce pot surveni chiar la cateva luni dupa renuntarea la fumat.

Intensitatea depinde de gradul de dependenta nicotinica, dar si de factori de ordin psihic precum toleranta la stres si durere , motivatie, contextul social, dependenta de gest, etc.

Senzatia de nevoie provocata de nevoia de drog scade in intensitate si practic dispare dupa 2-3 saptamani.

- AMELIORARE/ REZOLVARE: Plan de actiune, Rabdare, intelegerea cauzei, medicatie specifica (bupropion)

- Nervozitate, iritabilitate, anxietate ("n-am astampar").
Substantele inhalate prin fumul de tutun afecteaza intregul sistem nervos central, iar nervozitatea provocata de lipsa acestor substante poate dura cateva zile. in plus, absenta ritualului, ticului, obiceiurilor induce o stare de nervozitate, anxietate, "stare de rau"" care pot dura chiar luni, in functie de capacitatea de adaptare a persoanei.

- AMELIORARE/ REZOLVARE: planul de actiune, tehnicile de relaxare precum respiratia profunda sau un program de exercitii pot diminua aceste efecte. In cazuri extreme se poate administra un calmant usor – dar doar cu acordul medicului.

- Frustrare sau furie, depresie.
De multe ori apar la cei care nu s-au pregatit suficient inainte de a face Marele Pas , ori care nu au un motiv personal suficient de puternic. In plus, absenta drogului poate determina diverse astfel de simptome. Durata depinde de perioada de acomodare si acceptare a fostului fumator la noile conditii.

- AMELIORARE/ REZOLVARE: rememorarea motivului pentru care a renuntat la tigari, gandurile pozitive, observarea castigurilor rezolva pe timp lung aceste probleme. Pe termen scurt, medicatia specifica prescrisa de medic poate fi de folos.

b) De natura biologica

- Ameteli ocazionale, dureri de cap ("am capul greu").
Multe persoane mentioneaza aceste efecte iar cauza rezida in faptul ca in urma renuntarii la fumat concentratia oxigenului din sange creste ca urmare a disparitiei monoxidului de carbon din sange.

In plus, ca urmare a absentei nicotinei (substanta puternic vasoconstrictoare), se produce o crestere a fluxului de sange catre creier, ceea ce poate provoca uneori migrene. Ametelile pot aparea o data sau de doua ori pe zi, in prima saptamana si dureaza in mod normal o secunda sau doua.

- AMELIORARE/ REZOLVARE: plan de actiune, simptomatice daca sunt prea intense.

- Senzatie de foame.
Acest simptom apare la multi dintre fostii fumatori care remarca faptul ca au tendinta de a manca mai mult decat inainte. Explicatiile sunt multiple: revenirea la normal a centrului foamei si satietatii, revenirea la normal a metabolismului, inlocuirea gestului de a fuma cu cel de a manca.

In plus, absorbtia hranei imbunatatindu-se, o data cu renuntarea la fumat poate apare cresterea in greutate.

- Constipatie. In lipsa nicotinei dar si, uneori, a disturbarii ritualului matinal, mobilitatea intestinala poate scadea pentru o scurta perioada atunci cand se reduce consumul de tutun. Acest simptom dureaza rareori mai mult de o saptamana.

AMELIORARE/ REZOLVARE: realizarea unui alt ritual, remedii naturale, medicamente (daca absenta scaunului se prelungeste prea mult).

- Tremor. Se poate observa faptul ca mainile si degetele capata un tremur usor care e probabil sa se mentina pe durata mai multor saptamani.

- Transpiratie.
Aceasta este o alta reactie similara tremurului, care va disparea dupa o perioada. Baile calde frecvente pot ajuta la disparitia acestor doua efecte.


- Bradicardia si scaderea tensiunii arteriale.
Apar datorita lipsei nicotinei (care produce tahicardie si cresterea tensiunii arteriale) si pot explica o parte din celelalte simptome. Valorile sunt cele normale pentru persoana respectiva.

- Tuse.
Pe masura ce cilii cailor aeriene isi revin si incep sa se refaca, ei incep sa curete arborele bronsic si sa inlature flegma, cauzand astfel o accentuare a tusei care va dura cateva saptamani.

In plus, printre aditivii adaugati in tigari, se regasesc si unii care produc o usoara bronhodilatatie, mascand o eventuala boala subiacenta. In aceste cazuri, renuntarea la tigari "demasca" o boala - bronsita cronica – ce necesita prezentarea de urgenta la medicul specialist.

AMELIORARE/ REZOLVARE: este necesara prezentarea la medic pentru a diferentia o boala de revenirea la normal a cailor aeriene.

- Tulburari ale somnului.
Unii fumatori se plang de faptul ca le este foarte greu sa adoarma. Realitatea este ca in urma renuntarii la fumat creste cantitatea de energie acumulata in organism, de aceea faptul ca ne trezim la 5 dimineata nu este neaparat un semn de insomnie, ci doar un semn ca suntem suficient de odihniti.

AMELIORARE/ REZOLVARE: activitate fizica pentru consumul energiei precum si masuri de igiena a somnului.

Dependenta de nicotina este motivul principal pentru care unor fumatori le este foarte greu sa renunte.

Dependenta nu este insa numai dependenta fizica de nicotina, ci si cea psihica si sociala, fumatul fiind considerat o metoda de a face fata stresului, plictiselii, anxietatii sau furiei, ori o metoda de integrare in societate, de acceptare in grupul de prieteni, chiar o norma sociala in tarile balcanice.

Gestul de a aprinde tigara si de a o duce la buze devine rapid un automatism, ceea ce ingreuneaza si mai mult situatia celor care vor sa renunte la acest obicei.

Astfel, in plus fata de sevrajul nicotinic, fumatorii se mai pot confrunta si cu sevrajul gestual (senzatia ca nu au ce face cu mainile, ca le lipseste ceva) si sevrajul social (senzatia ca nu mai exista ocazia de a interactiona cu alte persoane „care au iesit la o tigara” etc).

Uneori, aceste suferinte sunt mai mari decat cele fizice iar in lipsa unui mecanism compensator, incercarea de a renunta se poate transforma intr-un esec. De aceea pregatirea – Planul de actiune - este esentiala pentru succesul pe termen lung.

Unii fumatori experimenteaza o senzatie de pierdere si suferinta atunci cand renunta la fumat si multi dintre ei vor marturisi senzatia ca au pierdut cel mai bun prieten sau chiar o parte a identitatii lor. Aceste senzatii sunt normale daca ne gandim ca suferinta apare atunci cand trebuie sa renuntam la ceva din viata noastra.

Reactia de suferinta urmeaza de obicei un anumit model: negare, furie, depresie, nu neaparat in aceasta ordine. si, ca si in cazul altor renuntari, gandul la lucrurile bune pe care le va obtine este cel mai important sprijin pentru fostul fumator chinuit de sevraj; iar sevrajul este doar pretul platit pentru a redeveni liber.

Si nu trebuie sa uitam!
Daca dupa ani de zile mai simtim nevoia de a mai fuma o tigara, acesta nu este un simptom de sevraj, ci doar o usoara nostalgie.

Cum sa suportati mai usor efectele sevrajului

1. Ganditi pozitiv. Enumerati in fiecare zi motivele pentru care ati renuntat la fumat si recompensati-va cu mici cadouri pentru progresul realizat.

2. Incercati sa va gasiti preocupari in primele zile. Evitati sa va expuneti unor situatii sau sa va duceti in locuri care va predispun la fumat.

3. Pastrati banii economisiti in urma renuntarii la fumat intr-un vas sau borcan in asa fel incat sa se vada cum nivelul lor creste in fiecare zi. Folositi banii pentru o „Zi de cumparaturi” care sa sarbatoreasca faptul ca ati reusit sa va lasati.

4. Cautati sprijinul rudelor si prietenilor. Cu totii avem nevoie de ajutor si intelegere pentru a realiza anumite lucruri in viata iar familia si prietenii in mod sigur vor fi mai mult decat incantati sa va ajute in acest demers.

5. Hraniti-va si odihniti-va bine si acordati-va atentie maxima. Este prea usor sa va neglijati in favoarea familiei sau serviciului, dar daca nu aveti grija de dumneavoastra veti ajunge la capatul puterilor.

6. Amintiti-va in mod constant ca doar in cateva saptamani veti fi eliberat de dependenta de tutun. Victoria va fi dulce si meritati sa va bucurati de ea!

7. Apelati la un medic cu pregatire in domeniu.


Citeste si despre:

Adevarul despre fumat 10 alimente indicate in prevenirea stresului! Tratamentul fumatului Sarcina, consumul de droguri si substante cu potential periculos Tusea cronica Aparate auditive vivante Medicamentele si alcoolul - inamicii somnului linistit Ghid medical de abandonare a fumatului Zece pasi pentru a scapa de fumat Tulburarile anxioase - terapie si sfaturi utile Cum se manifesta un atac de panica
Cere sfatul medicului ×