Descriere generala a epilepsiei

Actualizat: 19 Ianuarie 2016
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate

Generalitati


Epilepsia este o tulburare neurologica cauzata de activitatea neobisnuita a celulelor nervoase din creier. In fiecare an, foarte multe persoane sunt diagnosticate cu aceasta tulburare a sistemului nervos central care cauzeaza convulsii.

Convulsiile pot provoca o serie de simptome, de la ochii in gol pana la pierderea cunostintei sau diverse convulsii incontrolabile. Unele convulsii pot fi mai blande decat altele, dar chiar si cele minore pot fi periculoase in cazul in care apar in timpul unor activitati, cum ar fi inotul sau condusul.

Frecventa tipurilor de epilepsie

Convulsiile pot fi impartite in doua tipuri principale: convulsii focale (partiale) si convulsii generalizate.

Convulsiile focale. Acest tip de atac afecteaza doar o parte a creierului. Din acest motiv este uneori numit atac de apoplexie partial. Convulsiile focale au doar categorii principale: convulsii focale simple si convulsii focale cognitive. Convulsiile focale simple, de obicei, determina putine simptome.

Simptomele acestui tip de sechestru pot fi usor de confundat cu o alta afectiune si pot fi trecute cu vederea. Oamenii pot avea emotii usor deplasate sau stari de spirit, convulsie involuntara si spasme in diferite parti ale corpului, experiente senzoriale neobisnuite, cum ar fi lumini intermitente.

Convulsiile focale simple nu cauzeaza pierderi de memorie. Abilitatile de memorie si cele cognitive raman neatinse, dar o criza partiala ar putea duce la paralizie temporara, tulburari vizuale sau dificultate in miscare. Mai putin de 15% dintre persoanele cu epilepsie au convulsii focale simple.

Convulsiile focale cognitive afecteaza doar o anumita parte a creierului. Spre deosebire de convulsiile focale, convulsiile focale cognitive provoaca o pierdere a cunostintei.

Oamenii care au experimentat acest tip de sechestru nu vor fi constienti de ceea ce au facut in timpul sechestrului. Acest tip de convulsie cauzeaza adesea miscari neobisnuite, repetitive. Aceste miscari pot include frecarea mainilor, inghitit, mersul pe jos in forma de cerc. Mai mult de o treime din pacientii cu epilepsie au convulsii cognitive.

Al doilea tip principal sunt convulsiile generalizate.

Aceste tipuri de convulsii se impart in mai multe subtipuri. Acestea includ:
Sechestrul tonic;
Sechestrul clonic;
Absenta sechestrului;
Sechestrul aton;
Sechestrul tonic-clonic;
Sechestrul mioclinic.

Mai mult de 30% dintre persoane au experimentat convusia generalizata.

Toate tipurile de convulsii generalizate afecteaza ambele parti ale creierului.

Crizele generalizate pot fi impartite in sase grupuri:

Absenta convulsiilor – acest tip de sechestru lasa o persoana constienta de mediul si actiunile acesteia pe o perioada scurta de timp. Unele persoane pot produce o miscare subtila.

Convulsiile atone – acest tip de sechestru cauzeaza pierderea controlului muscular. O persoana care se confrunta cu acest tip de convulsie poate cadea sau poate avea un colaps brusc.

Convulsiile clonice – oamenii care sufera de acestea experimenteaza in mod curent miscari ritmice, convulsii repetate. Gatul, fata si bratele sunt frecvent afectate.

Convulsiile mioclonice – acest tip de sechestru provoaca miscari bruste.

Convulsiile tonice – cand acest sechestru incepe, muschii corpului din zona afectata se vor strange si vor deveni tari. Bratele, picioarele, spatele sunt si acestea frecvent afectate. Cei mai multi oameni care au experimentat o astfel de convulsie au cazut din picioare din cauza rigiditatii lor musculare.

Convulsiile tonice-clonice – determina pierderea cunostintei, precum si agitare violenta si rigidizare a corpului. Unii oameni vor pierde controlul asupra vezicii urinare si isi pot musca limba in timpul acestui tip de convulsie.

Specificul etnic. Cercetatorii sunt inca neconvinsi daca etnia joaca un rol in dezvoltarea epilepsiei. Studiile sugereaza totusi ca non-albii latino sunt mai frecvent afectati de epilepsie generalizata decat cei de origine afro-americana.

Specificul de gen. Este posibil ca fiecare gen sa fie mult mai susceptibil in a dezvolta anumite subtipuri de epilepsie. De exemplu, un studiu a constatat ca epilepsiile simptomatice sunt mai frecvente la barbati decat la femei. Criza criptogena (convulsiile cu nicio cauza cunoscuta) este mai frecventa la femei.

Factorii de risc

Acesti factori de risc va ofera o posibilitate mai mare de a dezvolta epilepsie:

Varsta – epilepsia poate incepe la orice varsta, dar mai multe persoane sunt diagnosticate in cele doua etape distincte ale vietii: copilarie si dupa varsta de 60 de ani.

Infectiile cerebrale – infectiile, cum ar fi meningita, inflamarea creierului si a maduvei spinarii pot creste riscul de aparitie a epilepsiei.

Dementa – persoanele care se confrunta cu o scadere a functiei mentale pot dezvolta epilepsie. Acest lucru este mai frecvent la persoanele in varsta.

Istoricul familial – in cazul in care un membru al familiei are epilepsie, dumneavoastra aveti mai multe sanse de a dezvolta aceasta tulburare.

Leziunile de la cap – caderile anterioare, loviturile sau leziunile pot provoca epilepsie. Luati masuri de precautie in timp ce desfasurati diverse activitati, cum ar fi mersul pe bicicleta, schi, mersul cu motocicleta prin a va proteja capul, prevenind astfel si un viitor diagnostic de epilepsie.

Bolile vasculare – bolile vaselor de sange si accidentul vascular cerebral pot provoca leziuni ale creierului. Deteriorarea oricarei zone a creierului poate declansa crize si in cele din urma se va ajunge la epilepsie. Cel mai bun mod de a preveni aparitia epilepsiei cauzata de boli vasculare este sa aveti grija de vasele de sange si de inima, printr-o dieta sanatoasa si cu exercitii fizice regulate. De asemenea, evitati consumul de tutun si consumul excesiv de alcool.

Complicatii

Avand epilepsie, cresteti riscul anumitor complicatii. Unele dintre aceste complicatii sunt mai frecvente decat altele.

Cele mai frecvente complicatii includ:

Accidentele de masina – multe tari nu elibereaza permis de conducere pentru persoanele cu un istoric de convulsii. O criza poate duce la pierderea cunostintei si astfel capacitatea dumneavoastra de a controla masina va fi afectata.

Inec – oamenii cu epilepsie sunt de 15 pana la 19 ori mai predispusi de a se ineca decat restul populatiei. Asta pentru ca oamenii cu epilepsie pot avea un atac de apoplexie in timp ce inoata intr-un bazin, lac. Acesti oameni vor fi in imposibilitatea de a se misca. Nu inotati singur.

Dificultati de sanatate emotionala – din pacate, starea emotionala negativa provocata de epilepsie poate fi prea mare pentru unii oameni incat sa o suporte singuri.

Depresia, anxietatea si gandurile de sinucidere sunt posibile complicatii.

Sarcina – femeile cu epilepsie pot ramane insarcinate si au sarcina normala si copilul sanatos, dar este nevoie de precautie suplimentara. Unele medicamente anticonvulsivante pot provoca malformatii congenitale, asa ca medicul va trebui sa va evalueze cu atentie medicamentele inainte de a va planifica sa ramaneti gravida.

Cauzele epilepsiei

In mai mult de jumatate din cazurile de epilepsie, medicii nu vor fi in masura sa identifice o cauza.

Cele mai frecvente cauze ale epilepsiei sunt:

Infectiile la nivelul creierului – infectiile precum meningita, encefalita virala s-au dovedit ca ar fi provocatoare de epilepsie.

Tumorile pe creier – tumorile pe creier pot intrerupe activitatea celulelor creierului si pot cauza convulsii normale.

Traumatismele craniene – ranile la cap pot duce la epilepsie. Aceste leziuni pot include leziunile sportive sau accidentele.

Accidentul vascular cerebral – bolile vasculare, cum ar fi accidentul vascular cerebral, intrerup capacitatea creierului de a functiona in mod normal.

Alte cauze ale epilepsiei includ:

Tulburarile neurodevelopmentale – autismul si starile de dezvoltare pot provoca epilepsie.

Factorii genetici – avand un membru apropiat din familie cu epilepsie creste riscul de a dezvolta epilepsie. Aceasta sugereaza ca o gena mostenita poate provoca epilepsie.

Factorii prenatali – in timpul dezvoltarii, fetusii sunt deosebit de sensibili la leziunile creierului. Acest prejudiciu ar putea fi rezultatul unor daune fizice, precum si o nutritie proasta ori nivelul de oxigen redus.

Simptomele epilepsiei

Simptomele de epilepsie depind de tipul convulsiilor cu care se confrunta persoana respectiva si ce parti ale creierului sunt afectate.

Unele simptome de epilepsie includ:

Confuzie;
Pierderea cunostintei;
Miscare incontrolabila, inclusiv de multe ori convulsie;
Miscari repetitive;
Convulsii.

Diagnosticarea epilepsiei

Diagnosticarea epilepsiei are nevoie de mai multe tipuri de teste si studii pentru a se asigura ca simptomele si senzatiile sunt rezultatul epilepsiei si nu o alta conditie neurologica.

Testele facute de medici sunt:
Analizele de sange – medicul va lua probe de sange pentru a testa eventualele infectii sau alte conditii care ar putea explica simptomele. Rezultatele testelor ar putea identifica cauzele posibile pentru epilepsie.

EEG – o electroencefalograma este un instrument ce diagnosticheaza cel mai bine epilepsia.

Examenul neurologic – medicul va dori sa completati un formular despre istoricul dumneavoastra complet de sanatate. Va fi curios sa afle cand au aparut simptomele si ceea ce ati experimentat. Aceste informatii pot ajuta medicul sa determine ce teste sunt necesare si ce tipuri de tratamente pot ajuta daca s-a determinat cauza.

Computer Tomograf – o scanare tomografica computerizata face poze transversale creierului. Acest lucru permite medicilor sa vada in fiecare strat al creierului si sa gaseasca cauzele posibile ale crizelor, inclusiv chisturi, tumori si sangerari.

RMN – imagistica prin rezonanta magnetica presupune o imagine detaliata a creierului. Medicii pot folosi imaginile pentru a studia zona in detaliu si sa gaseasca anomaliile ce pot contribui la crizele avute.

Tratament

70% dintre persoanele cu epilepsie pot gasi cu usurinta diverse forme de tratament. Tratamentul poate fi simplu, prin administrarea unor medicamente anti-epileptice. Altele includ mai multe tratamente invazive.

Cele mai frecvente tratamente pentru epilepsie includ:

Medicamentele;

Interventia chirurgicala – in unele cazuri, testele imagistice pot detecta zona bolnava a creierului. Daca aceasta zona este mica, medicii pot efectua interventii chirurgicale pentru eliminarea de portiuni ale creierului ce sunt responsabile de convulsii.

Stimularea nervului vag – medicii pot implanta un dispozitiv sub piele, pe piept. Acest dispozitiv este conectat la nervul vag in gat si trimite explozii electrice prin nerv si creier. S-a dovedit ca impulsurile electrice reduc convulsiile cu pana la 40%.


Citeste si despre:

Marcam pentru prima data si in Romania Ziua Mondiala a Epilepsiei - Purple Day Epilepsia Epilepsia (cauze, simptome, tratament) Epilepsia si crizele epileptice in perioada sarcinii Epilepsia – simptome, cauze si tratament Beneficiile si perspectivele chirurgiei robotice Ce ar trebui sa stii despre epilepsia dobandita in copilarie Importanta primului ajutor in cazurile de epilepsie Operatia pentru epilepsie Sindromul West, forma rara de epilepsie ce afecteaza bebelusii Ce declanseaza o criza de epilepsie?
Cere sfatul medicului ×