Melatonina este hormonul care joaca un rol crucial in starea de sanatate a organismului. In cadrul unui ritm circadian normal, melatonina este secretata de glanda pineala de la nivelul creierului, odata cu lasarea intunericului.
In acest fel, hormonul pregateste corpul pentru somn, indeplinind totodata o serie de functii care influenteaza starea de bine si longevitatea.
Dezechilibrele in producerea melatoninei si in procesul ei de functionare pot produce efecte devastatoare, de la declansarea depresiei sau a cancerului, pana la speranta de viata diminuata considerabil.
In timpul odihnei, melatonina incepe sa functioneze impiedicand hormonii energetici sa fie activi, astfel incat organismul sa isi regenereze resursele. Melatonina inhiba activitatea constienta a creierului, blocand capacitatea de concentrare si gandire. Tot ea inlatura oxigenul si nutrientii de la nivelul tesutului muscular si al altor celule, astfel incat activitatea fizica sa nu mai fie posibila.
Melatonina mai este considerata si colectoarea reziduurilor in organism, deoarece patrunde in fiecare celula a corpului si curata radicalii liberi si celelalte toxine daunatoare. Din acest motiv, hormonul este si un puternic antioxidant natural.
Un alt rol al melatoninei este acela de a incetini functionalitatea inimii si a celorlalte organe vitale, exercitand un efect de constrictie asupra vaselor de sange de la nivelul membrelor inferioare si superioare.
Astfel, sangele este propulsat dintre extremitati catre organele vitale, rata cardiaca incetineste si tensiunea arteriala scade in mod considerabil. Din acest motiv, pana si pacientii care sufera de hipertensiune arteriala, beneficiaza de o presiune normala a sangelui atunci cand dorm.
De asemenea, melatonina provoaca o diminuare a temperaturii corporale interne, resimtita in intervalul orar 2-4 dimineata, pe fondul privarii extremitatilor de sange. Intr-un corp sanatos, temperatura creste cu pana la 3 grade in timpul zilei, dupa ce efectele melatoninei dispar.
Lumina este principalul factor care influenteaza melatonina produsa de organism. In sezonul rece, cand zilele sunt mai scurte, corpul secreta melatonina mai devreme decat de obicei. De asemenea, inaintarea in varsta conduce la o productie descrescatoare a hormonului. Unii varstnici pot ajunge sa nu mai beneficieze de nicio cantitate de melatonina.
In conditiile in care melatonina indeplineste roluri extrem de importante in reglarea naturala a starilor fiziologice, hormonul a fost introdus in numeroase suplimente alimentare menite sa trateze diverse tulburari asociate cu schimbarile de fus orar sau dificultatile de somn. Oamenii de stiinta incearca sa gaseasca si alte proprietati curative ale melatoninei, in urmatoarele scopuri
- tratarea depresiilor sezoniere.
- reglarea ritmului circadian in cazul persoanelor care lucreaza in ture de noapte.
- prevenirea sau remedierea starilor de confuzie dupa interventiile chirurgicale.
- ameliorarea durerilor de cap si a migrenelor.
Unele studii de specialitate au descoperit ca dezechilibrele in productia de melatonina pot fi direct legate cresterea ratei incidentei de cancer la ambele sexe, in special in cazul pacientilor cu program de lucru alternativ zi/noapte. De pilda, o cercetare a depistat ca femeile care lucreaza in ture pot avea un risc cu 50% mai mare de a dezvolta cancer mamar, iar barbatii cu acelasi program la locul de munca au cu 40% mai multe sanse de a suferi de cancer osos sau colorectal.
Alti cercetatori incearca sa utilizeze melatonina in scopul incetinirii procesului natural de imbatranire si in cresterea rezistentei sistemului imunitar in fata infectiilor.
In doze mici, suplimentele de melatonina sunt sigure, atat pe termen scurt, cat si pe termen mediu sau lung. Chiar si asa, administrarea lor ar trebui sa fie efectuata sub stricta supraveghere a medicului. Copiii, femeile insarcinate si mamele care alapteaza sunt categoriile de persoane expuse efectelor secundare posibile ale supradozei de melatonina
- stare de somnolenta persistenta
- temperatura interna a corpului scazuta
- vise neobisnuit de intense sau agitate
- stari matinale de ameteala
- fluctuatii ale tensiunii arteriale
De asemenea, suplimentele de melatonina pot provoca stari de letargie si vertij, de aceea nu se recomanda conducerea autovehiculelor sau manevrarea utilajelor in timpul tratamentului.
Dozele recomandate din suplimentele de melatonina sunt de 0,2 mg - 20 mg la adulti, variind in functie de motivele medicale pentru care sunt utilizate.
Suplimentele alimentare de melatonina pot fi achizitionate de la plafar, din farmacii sau prin comanda online pe site-urile de specialitate. Exista si cateva surse naturale de melatonina
- uleiul de masline
- vinul
- rosiile
- coaja strugurilor
- ciresele
- nucile
- carnea slaba
- cerealele integrale
- lactatele
Melatonina preluata din surse naturale este folosita, in general, pentru efectele sale antioxidante si mai putin pentru tratarea tulburarilor de somn (intrucat aportul substantei din alimente este foarte mic).
Atunci cand doriti sa preluati melatonina din alimente, trebuie sa tineti cont ca gatirea lor la temperaturi inalte sau prin fermentatie afecteaza cantitatea disponibila a substantei. In mod ideal, incercati sa consumati hrana cu continut de melatonina in stare proaspata, neprocesata.
In cazul in care dozele suplimentare de melatonina sunt necesare pentru reglarea programului de somn sau inlaturarea disconfortului provocat de diferentele de fus orar, solutia consta in administrarea de suplimente nutritive care furnizeaza un dozaj suficient al substantei.
In aceasta situatie, intrebati medicul despre posibilele interactiuni pe care suplimentele le pot avea cu alte medicamente. De pilda, betablocantele pe baza de calciu, prescrise pentru angina, hipertensiune arteriala si alte afectiuni cardiace, inhiba absorbtia melatoninei.
Mentine natural, la cote optime, functia reproductiva