Donarea de sange

Actualizat: 15 Septembrie 2015
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate

Generalitati


Disponibilitatea sangelui in cazul operatiilor si al transfuziilor este o parte esentiala a sistemului de ingrijiri in sanatate. Medicii si chirurgii se bazeaza pe donarea de sange pentru a efectua, in fiecare zi, o serie de interventii care salveaza viata sau o prelungesc.

Anumite componente extrase din sange, cum ar fi plasma, sunt importante pentru tratarea arsurilor si prevenirea infectiilor. Doar 4% din persoanele eligibile doneaza in mod constant sange, dar nevoia de sange ramane mare.

Spitalele de oriunde au nevoie de o rezerva de sange apartinand oricarei grupe, nu doar de sange apartinand unei grupe mai rare. Cu cat grupa de sange este mai comuna cu atat cererea este mai mare. Cele mai frecvente grupe de sange sunt 0 si A. Mai putin frecventa este grupa B, iar AB este si mai rara.

Cum se realizeaza?

Se poate dona sange in majoritatea spitalelor mari, de obicei in resedinta de judet, pe tot parcursul anului.
O sedinta de recoltare dureaza aproximativ o ora. Inainte de donare se completeaza un chestionar despre starea de sanatate si eventual un interviu confidential.

Apoi asistenta va recolta o picatura de sange pentru a determina prezenta eventuala a anemiei. Daca nivelul de fier in sangele donatorului nu este in limite normale, donarea sangelui este contraindicata acestuia, pana la normalizarea nivelului sanguin de fier.


Recoltarea propriu-zisa dureaza aproximativ 10 minute, timp in care se extrag 470 ml de sange. Un ac steril se introduce intr-o vena de la plica cotului; dupa folosire acul este distrus la temperatura inalta pentru a nu se transmite vreo infectie.

Dupa recoltare, se recomanda ca donatorul sa se odihneasca, sa serveasca un pahar de suc si un biscuit (puse la dispozitie la centrul de transfuzii), apoi poate pleca.


Cu acordul donatorului sangele va fi testat pentru a afla grupa de sange si se face screening pentru infectii. Daca testele reveleaza o problema de sanatate, donatorul va fi informat si indrumat spre consult de specialitate.


Deseori este nevoie de anumite componente ale sangelui cu ar fi trombocitele. Exista un aparat automat care separa componentele sangelui inca din faza de donare.

Sangele este recoltat de la nivelul bratului, trombocitele sunt extrase imediat din sange, iar restul sangelui se reintoarce la donator. Intrucat majoritatea globulelor rosii se intorc la donator, acesta poate dona din nou mai devreme decat media, (aproximativ in 16 saptamani). In unele cazuri pot fi donate trombocite la fiecare 2 saptamani.

Utilizarea sangelui donat

Donatiile de sange sunt folosite in mai multe scopuri, cum ar fi:


- celulele rosii (eritrocitele) sunt transfuzate cand o boala determina aparitia anemiei
- trombocitele (plachete sanguine) sunt necesare cand maduva osoasa nu functioneaza normal, spre exemplu in timpul tratamentului anticanceros sau la pacientii care nu pot produce trombocite normale care sa ajute la coagularea sangelui
- globulele albe (leucocite) sunt importante pentru a ajuta pacientii cu rezistenta scazuta la infectii, cum ar fi in timpul tratamentului anticanceros
- plasma este folosita la pacientii in stare critica care au pierdut foarte mult sange si au nevoie de o inlocuire a intregii game de proteine, continute in plasma
- sangele intreg este folosit in cazuri de pierderi acute de sange, cum ar fi dupa un accident sau in timpul unei interventii chirurgicale.

Cine poate dona?

O persoana poate dona sange la fiecare 16 saptamani. Donatorii constanti, doneaza maxim de 3 ori pe an. Acest interval ofera organismului timp sa-si reface rezervele de fier inainte de urmatoarea donare.


In ziua donarii se recomanda consumarea unei cantitati de lichid mai mari (dar nu alcool) si o dieta normala.
Aproape orice persoana cu varsta intre 17 si 60 de ani, care cantareste peste 50 kg si are o stare de sanatate buna poate dona sange. O data ce o persoana a donat prima data, poate continua sa faca acest lucru pana implineste 70 de ani.


La prima donare se realizeaza un interviu confidential despre starea de sanatate pentru a verifica daca pacientul este eligibil si daca sangele este sigur pentru pacientii care il vor primi.


De asemeni donatorul va completa un chestionar pentru prevenirea transmiterii de infectii, cum ar fi hepatita B, hepatita C, HIV si malaria. Daca donatorul prezinta simptome de raceala sau gripa in ziua donarii, aceasta nu se va putea efectua.


Daca donatorul si-a facut un tatuaj sau un piercing in ultimele 6 luni, nu este eligibil prentru donare - aceste informatii trebuie oferite personalului de la centru de recoltare, deoarece sunt necesare testari suplimentare, daca donatorul a facut aceste proceduri in ultimele 12 luni.

Daca donatorul a luat de curand antibiotice, va trebui sa astepte terminarea tratamentului si recuperarea completa dupa infectie pentru a putea dona sange. Femeile nu pot dona in timpul sarcinii si o perioada dupa nastere, egala cu perioada sarcinii. Mamele care alapteaza pot dona sange daca nu sunt anemice.

Riscuri

Tot sangele donat este testat cu atentie pentru anumite virusuri, dar nu intotdeauna este posibila detectarea lor in stadiile precoce ale infectiei. Foarte rar, unele virusuri cum ar fi HIV, hepatita B, hepatita C pot avea nevoie de cateva saptamani de incubatie pana sa apara in teste. Acest lucru inseamna ca sangele care trece cu bine de teste, poate fi purtator de infectie.


Situatii care interzic donarea:
- donatorul sau partenerul sunt HIV pozitiv
- donatorul este purtator de virusul hepatitei B sau C
- donatorul a practicat prostitutia
- donatorul este un barbat care a intretinut relatii sexuale cu un alt barbat, chiar daca au folosit prezervativ
- donatorul si-a injectat droguri intravenos, chiar si o singura data.


O persoana nu ar trebui sa doneze sange daca se gandeste ca ar trebui sa se testeze pentru HIV sau hepatita, sau daca a intretinut relatii sexuale in ultimul an cu o persoana suspectata de infectie HIV sau hepatita.


Citeste si despre:

Donarea de plasma in cazul COVID-19 Donarea de ovule - proceduri medicale Donarea de organe si tesuturi de la persoane decedate Care sunt riscurile in cazul donarii unui rinichi? Sindromul DRESS Nefropatia diabetica Cum poti sa ai grija de sanatatea ta si a celor dragi? Spirulina, o comoara pentru sanatate! Transfuzia sangvina Transplantul cardiac Carenta de fier: cum sa obtinem suficient fier? Hepatitele Importanta fierului in dieta Donarea de organe: intre etica si ingrijorare
Cere sfatul medicului ×