Gestionarea depresiei in timpul distantarii sociale

Publicat: 27 Iulie 2020 | Actualizat: 28 Iulie 2020
Consultant: Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic psihiatru
Clinica: Spitalul Militar Central

Depresia in timpul pandemiei


Traiul in carantina si izolare poate provoca numeroase emotii negative si poate duce la schimbari ale stilului de viata ce sunt fortate si dificil de gestionat. Toate aceste lucruri sunt valabile mai ales pentru persoanele ce se confrunta cu diferite afectiuni ale sanatatii mintale, cum ar fi depresia.

Exista mai multe moduri prin care oamenii incearca sa isi gestioneze temerile, anxietatile si schimbarile legate de pandemie, tocmai pentru a le impiedica sa provoace sau sa agraveze depresia. Afla efectele pe care le are pandemia COVID-19 asupra depresiei, precum si cele mai bune remedii si sfaturi ce pot fi folosite pentru a o gestiona.

Stai informat cu privire la evolutia epidemiei de Coronavirus in Romania! Protejeaza-te pe tine si protejeaza-i pe ceilalti respectand masurile de prevenire recomandate de autoritati.

Ce este mai exact depresia si cum se manifesta?

Orice persoana de orice varsta, sex, rasa, etnie sau clasa socio-economica poate suferi de depresie. Depresia este o tulburare a starii de dispozitie destul de frecventa, dar grava, caracterizata prin sentimente negative, cum ar fi tristetea, vinovatia, singuratatea si furia.

Aceasta afectiune are, de asemenea, simptome fizice care pot interfera cu activitatile de zi cu zi. Astfel, printre cele mai frecvente manifestari ale depresiei se regasesc:
• Tristetea marcanta, iritabilitate, neliniste, frustrare, vinovatie, neputinta;
• Scaderea stimei de sine;
• Alterarea calitatii somnului;
• Alterarea apetitului alimentar;
• Lipsa placerii si a interesului pentru activitati anterior placute;
• Tulburari de concentrare;
• Probleme de memorie;
• Dificultati in luarea deciziilor;
Ganduri suicidare.

Influenta COVID-19 asupra depresiei

Pandemia COVID-19 are o influenta majora asupra psihicului. Viata in aceasta perioada incerta poate creste riscul de depresie sau poate agrava simptomele acesteia acolo unde este deja prezenta.

In plus, anumite persoane pot fi afectate si mai mult decat altele de pandemia COVID-19 si de efectele stresante asociate. Astfel, printre cele mai sensibile grupe de persoane se regasesc varstnicii, persoanele cu afectiuni cronice sau severe de sanatate, copiii si adolescentii si persoanele cu afectiuni de sanatate mintala, inclusiv cele ce se refera la consumul de substante daunatoare. De asemenea, persoanele aflate in prima linie in lupta cu noul tip de coronavirus au un risc mai mare de a dezvolta afectiuni ale sanatatii mintale.

Situatia actuala legata de pandemia COVID-19 poate provoca temeri si anxietati care pot deveni coplesitoare. Gandurile sau sentimentele negative pe care oamenii le au cu privire la aceasta perioada includ:
• Incertitudine cu privire la viitor;
• Ingrijorare cu privire la limitarea resurselor;
• Teama de infectare cu SARS-CoV-2 sau teama de a nu-i expune pe cei din jur;
• Lipsa de speranta cu privire la revenirea la normal a lucrurilor;
• Sentimente de neputinta si frustrare legate de pierderea controlului.

Izolarea sociala si singuratatea pot, de asemenea, sa altereze starea de spirit si cognitia. In plus, poate sa apara teama de locuri aglomerate sau intampinarea unor dificultati in ceea ce priveste distantarea sociala. In sprijinul acestor afirmatii vine si un studiu efectuat in anul 2020 in care se arata faptul ca deconectarea sociala la adultii cu varste cuprinse intre 57 si 85 de ani creste riscul de aparitie a sentimentelor de izolare. Acestea se pot traduce inclusiv prin simptome de depresie si anxietate.

Pasi pentru a gestiona depresia

Urmarea unor anumite sfaturi poate fi de ajutor in ceea ce priveste ameliorarea si gestionarea depresiei din timpul pandemiei COVID-19.

Adoptarea unei rutine zilnice sanatoase

Urmarea unei rutine zilnice in timpul pandemiei poate ajuta la mentinerea unui asa-zis „simt al timpului”. De asemenea, o rutina poate facilita trecerea inapoi la activitatile obisnuite avute in perioada anterioara pandemiei. In aceasta perioada, oamenii pot incerca sa ramana activi din punct de vedere fizic, sa adopte o dieta sanatoasa si sa renunte la obiceiuri nesanatoase, precum fumatul.

Nerespectarea unei rutine tinde, de asemenea, sa faca oamenii mai susceptibili sa adopte un stil de viata letargic. Letargia poate creste riscul de a dezvolta ganduri negative si de a reduce ingrijirea fata de propria persoana. Igiena personala poate fi neglijata, in timp ce alimentatia se va axa pe mancare nesanatoasa.

Mentinerea unui nivel optim de informare

Oamenii nu trebuie sa devina obsedati de coronavirus, dar trebuie sa ramana la curent cu cele mai noi si importante stiri. Astfel, trebuie acceptate doar sursele de incredere, in caz contrar putand creste riscul de anxietate, teama si stres. Toate acestea pot deveni coplesitoare, astfel incat oamenii trebuie sa se informeze doar din surse credibile si de maxim 2-3 ori pe zi.

Sprijinirea celor din jur

Chiar daca se recomanda izolare sociala, exista metode prin care cei neajutorati pot fi sprijiniti. De exemplu, pot fi intreprinse activitati de voluntariat prin care pot fi achizitionate produse alimentare sau medicamente batranilor ce ar trebui sa ramana in casa. Nu este neaparat nevoie ca intre voluntari si varstnici sa existe contact, iar in acest mod pot fi prevenite infectiile.

Implicarea in diferite astfel de oportunitati comunitare poate contribui la promovarea sentimentelor de securitate, demnitate, control si conectare. In plus, a face bine in aceasta perioada poate ajuta la amplificarea sperantei.

Mentinerea unor conexiuni sociale prin intermediul platformelor online

Recomandarile si restrictiile actuale pot ingreuna contactul cu cei dragi, inclusiv cu familia, prietenii si colegii. In timp ce persoanele cu depresie pot evita interactiune sociale, studiile arata ca izolarea sau deconectarea sociala agraveaza, de obicei, depresia. Astfel, se poate apela la discutii cu cei apropiati la telefon sau prin intermediul platformelor online de chat/apel video.

In timpul conversatiilor cu prietenii si familia este important sa se vorbeasca liber si sincer, astfel incat sa se amelioreze temerile si sentimentele negative legate de pandemie. Avand conexiuni sociale puternice, dar tinand cont si de masurile de protectie, pot fi amplificate sentimentele de siguranta si de incredere in propria persoana.

Implicarea in diferite tehnici de relaxare

Practicile care promoveaza relaxarea, precum meditatia sau yoga, pot reduce stresul si pot imbunatati starea de bine in aceasta perioada dificila. Masajul, acupunctura si meloterapia sunt alte tehnici ce ar putea fi de ajutor si pot fi luate in calcul. De asemenea, diferite tehnici de relaxare pot fi benefice pentru imbunatatirea calitatii somnului, un alt atribut important in ceea ce priveste starea de bine.

Concluzii

Situatia mondiala actuala legata de pandemia COVID-19 nu este una pozitiva, iar acest lucru poate afecta semnificativ sanatatea psihica a unei persoane. Astfel, pot sa apara frica, anxietatea si incertitudinea, elemente ce cresc riscul de depresie.

Oamenii pot incerca anumite remedii sau activitati pentru a reduce sentimentele si gandurile negative. Chiar si asa, daca simptomele devin coplesitoare sau afecteaza bunul mers al vietii de zi cu zi, profesionistii din domeniul sanatatii mintale trebuie contactati cat mai rapid, astfel incat sa poata fi evitate complicatiile grave.

Bibliografie:
Coronavirus (COVID-19). (n.d.).
https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/index.html
Depression. (2015).
https://www.cdc.gov/nchs/fastats/depression.htm
Depression. (2015).
https://www.nami.org/NAMI/media/NAMI-Media/Images/FactSheets/Depression-FS.pdf
Depression. (2018).
https://www.nimh.nih.gov/health/topics/depression/index.shtml
Gupta, A. (n.d.). COVID-19 lockdown guide: How to manage anxiety and isolation during quarantine.
https://adaa.org/learn-from-us/from-the-experts/blog-posts/consumer/covid-19-lockdown-guide-how-manage-anxiety-and
#Healthyathome. (n.d.).
https://www.who.int/news-room/campaigns/connecting-the-world-to-combat-coronavirus/healthyathome
Leigh-Hunt, N., et al. (2017). An overview of systemic reviews on the public health consequences of social isolation and loneliness [Abstract].
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28915435/
Look after your mental health and wellbeing when staying at home. (2020).
https://www.mentalhealth.org.uk/coronavirus/staying-at-home
Mental health and psychosocial considerations during the COVID-19 outbreak. (2020).
https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/mental-health-considerations.pdf?sfvrsn=6d3578af_2
Mental health conditions: Depression and anxiety. (2020).


Facilitati de tratament

Clinici si cabinete medicale

Cabinet Psihoterapie Iulia Ciornei
Tel: 0755191265
Bucuresti, Zona Piata Universitatii

Medici

Psihoterapeut Iulia Ciornei Iulia Ciornei
Psihologie - Cabinet Psihoterapie Iulia Ciornei
Bucuresti, 0755191265

Servicii si oferte medicale

Email
Clinici
recomandate
Medici
recomandati
Servicii
specializate

6 suplimente de ajutor pentru organism6 suplimente de ajutor pentru organism

Citeste si despre:

O proteina din organism ar putea fi responsabila pentru formele grave de COVID-19

Un vaccin impotriva COVID-19 ar putea fi mai putin eficient in cazul persoanelor obeze

O simpla raceala poate antrena sistemul imunitar pentru a combate COVID-19

Cum afecteaza coronavirusul persoanele cu anxietate sociala?

Importanta Vitaminei C pentru organism

Beneficiile mai putin stiute ale probioticelor

Alimente care nu trebuie sa-ti lipseasca vara

Cum poate fi recunoscut controlul coercitiv intr-o relatie?

La fiecare 15 secunde o persoana isi pierde viata din cauza noului coronavirus

Ne putem infecta cu COVID-19 de la aerul conditionat? Ce spune OMS