Semnele care ne arata o afectiune parodontala
Gingivita si parodontoza
Gingivita si parodontopatia (parodontoza) sunt afectiuni ale gingiilor foarte raspandite la nivel global. Pana la 50% din populatia planetei prezinta o forma de boala parodontala.
Poti observa cu usurinta, la un simplu periaj dentar, primele semne ale aparitiei unei afectiuni parodontale: gingii care sangereaza, inflamate sau de culoare rosiatica.
Lasata netratata, boala parodontala poate evolua negativ si poate duce la distrugerea suportului osos al arcadelor dentare. Parodontopatia (parodontoza) poate cauza mobilitatea dintilor, desprinderea lor din tesutul osos si, in final, pierderea lor.
Afectiunile parodontale sunt extrem de raspandite, dar acestea pot fi prevenite prin:
• igiena orala corect realizata acasa
• vizitele periodice la medicul dentist
• sesiuni de igienizare profesionala, in cadrul carora sunt indepartate placa bacteriana si tartrul
Cuprins articol
Gingivita
Gingivita reprezinta forma cea mai usoara de boala parodontala. Este o inflamatie cronica cauzata de placa bacteriana ca urmare a unei igiene dentare necorespunzatoare.
Placa bacteriana este un biofilm natural care reprezinta comunitati bacteriene aderente pe suprafetele dintilor, obturatilor, lucrarilor protetice, aparatelor ortodontice, gingiilor, tesuturilor inconjuratoare etc.
Ritmul de depunere este foarte rapid in cazul unei igiene dentare precare. Astfel, ramanand mult timp pe suprafata dintilor produc iritatie, favorizand aparitia sangerarilor gingivale.
Netratata, gingivita poate evolua spre forme mai grave de afectiune parodontala, care pot cauza inclusiv pierderea dintilor.
Alti factori care cresc riscul de aparitie a gingivitei sunt:
• Fumatul. Cercetarile arata ca fumatorii au de sapte ori mai multe sanse de a dezvolta o forma de boala parodontala
• Cavitati carioase cu margini taioase, iritante
• Obturatii (plombe) incorect adaptate
• Stresul cronic poate scadea imunitatea si astfel capacitatea de aparare a organismului fata de infectii este diminuat
• Modificarile hormonale intalnite in pubertate, sarcina, menopauza
• Lipsa unei alimentatii echilibrate
• Carenta de vitamina C
• Bolile cronice imunodepresive, cum ar fi diabetul, cancerul si HIV, afecteaza capacitatea organismului de a combate infectiile, inclusiv afectiunile gingivale
• Medicatii specifice
Gingivita este o forma reversibila de afectiune parodontala. In aceasta faza, nu se observa pierderi de os sau dezechilibru de atasament al dintilor pe arcada dentara.
Semnele clinice care indica prezenta ginigivitei sunt reduse ca intensitate, intermitente, bine tolerate de catre pacienti. Acest lucru face ca ei sa amane vizita la medicul stomatolog si, deseori, se prezinta la cabinet cand s-a intrat deja in stadiul de parodontita.
Semnele care indica aparitia gingivitei:
• Sangerare la periaj
• Prurit gingival
• Gingii tumefiate
• Gingii rosii spre mov (culoarea gingiilor sanatoase fiind roz)
• Retractie gingivala (se descopera putin din radacina dintelui)
• Respiratie neplacuta(halitoza)
• Usoare dureri in timpul periajului
• Disconfort in timpul masticatiei
Tratamentul gingivitei
La primele semne ale aparitiei gingivitei, este recomandata vizita la medicul dentist. In cazul in care pacientul prezinta carii dentare sau obturatii incorect adaptate, care irita gingia, acestea vor fi tratate, in vederea eliminarii acestor factori favorizanti.
Metodele de preventie pentru evitarea aparitiei afectiunilor gingivale
In cabinetul dentar:
• Realizarea unei igienizari profesionale (detartraj ultrasonic, airflow, periaj profesional) pentru a indeparta depunerile de placa bacteriana si tartru o data la fiecare 6 luni sau in functie de recomandarile medicului
• Controlul periodic – examenul clinic oral, RX in baza carora medicul poate monitoriza sanatatea dintilor si al tesuturilor moi inconjuratoare
Ingrijire zilnica acasa:
• Periajul dentar, efectuat de doua ori pe zi, dimineata si seara, timp de minimum 2 minute/periaj
• Folosirea atei dentare, a periutei interdentare in completarea periajului normal, pentru a curata spatiile interdentare
• Folosirea dusului bucal pentru o igienizare dentara mai profunda
• Schimbarea periutei de dinti o data la fiecare trei luni sau imediat dupa o perioada in care ati avut o infectie virala
• O alimentatie echilibrata bogata in nutrienti buni din fructi si legume si un consum scazut de zaharuri
Parodontoza ( parodontita marginala)
Parodontoza este o afectiune inflamatorie cronica care se instaleaza in tesuturile de sustinere a dintilor (parodontiul), in fazele avansate, lasata netratata, putand duce la pierderea acestora.
De altfel, afectiunile parodontale reprezinta primul factor care determina pierderea dintilor, la nivel global.
Factorul cauzal al parodontozei, la fel ca si in cazul gingivitei, il constituie placa bacteriana. Bacteriile din placa bacteriana duc la distrugerea ligamentelor de sustinere a dintilor si resorbtia osului.
Prezenta resorbitiei osoase constituie elementul diferential dintre parodontoza si gingivita, acesta din urma precedand intodeauna parodontita marginala.
Parodontoza - factori de risc:
• Fumatul
• Igiena orala necorespunzatoare
• Obezitatea
• Anumite afectiuni care reduc imunitatea organismului precum: diabetul, artrita reumatoida, boala Crohn
• Factori genetici
• Lipsa unei alimentatii echilibrate
• Anumite tratamente medicamentoase
• Boli care afecteaza sistemul imunitar (leucemie, HIV etc.)
Care sunt simptomele parodontozei:
• Gingii inflamate
• Gingii rosii spre mov
• Dureri la masticatie
• Sangerari gingivale
• Halitoza
• Secretii purulente intre gingii si dinti
• Mobilitatea dintilor pe arcada
• Dureri la masticatie
• Aparitia unor spatii interdentare
• Retractii gingivale
Cum tratam parodontoza
In cazul in care se observa prezenta simptomatologiei mai sus enumerate, este foarte important ca pacientul sa se prezinte la un specialist, in vederea efectuarii unor tratamente care au rolul de a stopa evolutia bolii parodontale.
Tratamentul bolii parodontale are scopul de a elimina placa bacteriana si tartrul, reducand numarul bacteriilor responsabile de aceasta afectiune. Initial, medicul evalueaza starea gingiilor cu ajutorul unei sonde parodontale, cu care masoara spatiul dintre dinti si gingie, dar si a radiografiilor.
Dupa determinearea stadiului bolii parodontale, se trece la curatarea mai profunda a dintilor (surfasaj) si sterilizarea pungilor parodontale cu ajutorul laserului. In anumite cazuri, tratamentul non-chirurgical ( surfasaj, laser) nu este suficient, medicul putand recomanda si tratamente chirurgicale parodontale.
Pentru mentinerea pe termen lung a rezultatelor obtinute dupa tratamentul parodontal, un rol esential il joaca terapia de mentinere prin igienizari regulate ale pacientilor parodontopati o data la 3 luni pentru a reduce incidenta pierderii dintilor si prin monitorizarea starii de sanatate orala.
Obiectivele acestei terapii sunt mentinerea unui suport osos cat mai bun, prevenirea aparitiei recidivelor, monitorizarea pacientului si reinstruirea lui in legatura cu metodele de igienizare folosite.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
Explorați mai multe resurse:
- Trimite intrebare
pe subiect - Cere sfatul medicului
