Ce este si cum se trateaza hipercapnia?

Ce este hipercapnia?

Hipercapnia, numita uneori si hipercarbie, apare atunci cand in fluxul sanguin al unei persoane se afla prea mult dioxid de carbon (CO2). De obicei, acest fenomen apare in urma hipoventilatiei sau a incapacitatii organismului de a mai respira corect, astfel incat sa obtina suficient oxigen la nivelul plamanilor.

Hipercapnia, simptom al afectiunilor grave?

Hipercapnia nu reprezinta intotdeauna un nivel de ingrijorare. De exemplu, daca respiratia este perturbata pe durata somnului, corpul va reactiona instinctiv. Astfel, persoana in cauza se va trezi brusc, astfel incat corpul sa isi reia respiratia normala si sa primeasca suficient oxigen pentru fluxul sanguin.

Totusi, hipercapnia poate reprezenta un simptom al unei afectiuni de baza ce afecteaza respiratia si compozitia sangelui.

Manifestarile hipercapniei

Hhipercapnia poate fi usoara sau severe. In cazul simptomele usoare, organismul poate corecta rapid aceste simptome pentru a respira mai bine si pentru a echilibra nivelul de dioxid de carbon. Printre aceste simptome se regasesc:

- inrosirea pielii;
- somnolenta;
- scaderea capacitatii de concentrare;
- dureri usoare de cap;
- dezorientare si vertij;
- senzatie de scurtare a respiratiei;
- senzatie anormala de oboseala sau chiar epuizare.

Daca aceste simptome persista mai mult de cateva zile, medicul trebuie anuntat. Acesta este singurul in masura sa determine daca este vorba despre hipercapnie sau daca o alta afectiune produce simptomele.

Hipercapnia severa reprezinta o amenintare asupra vietii si poate impiedica o persoana sa respire corect. Spre deosebire de hipercapnia usoara, corpul nu mai poate corecta rapid simptomele severe. Acest lucru poate fi fatal, deoarece respiratia se poate opri.

Medicul trebuie anuntat cat mai rapid daca apar urmatoarele simptome, in special daca exista si un diagnostic de bronhopneumopatie obstructiva cronica (BPOC):

- senzatie inexplicabila de confuzie;
- sstari anormale, inclusiv paranoia sau depresie;
- contractii musculare;
- batai neregulate ale inimii;
- hipoventilatie;
- convulsii;
- atacuri de panica;
- lesin.

Legatura dintre hipercapnie si BPOC

BPOC este un termen utilizat pentru o serie de afectiuni medicale ce au ca efect dificultatile de respiratie. Bronsita cronica si emfizemul pulmonar sunt doar doua exemple de astfel de afectiuni.

Bronhopneumopatia obstructiva cronica este frecvent cauzata de fumat sau de expunerea la un aer extrem de poluat. In timp, BPOC determina ca alveolele pulmonare sa isi piarda capacitatea de a se dilata pe masura ce are loc patrunderea oxigenului.

BPOC poate distruge, de asemenea, peretii dintre acesti mici saci cu aer, consecinta constand in incapacitatea plamanilor de a se oxigena in mod eficient.

Aceasta afectiune poate duce la inflamatia traheei si a bronhiolelor. Aceste segmente vor suferi si vor produce cantitati crescute de mucus suplimentar, facand respiratia si mai dificila. Inflamatia si blocajul format de mucus vor impiedica aerul sa patrunda si sa iasa din plamani. Drept urmare, corpul nu mai poate scapa de dioxidul de carbon, urmand ca acesta sa se acumuleze in sange.

Trebuie cunoscut faptul ca nu toate persoanele cu BPOC vor dezvolta hipercapnie. Totusi, pe masura ce afectiunea progreseaza, respiratia va fi din ce in ce mai necorespunzatoare, iar dezechilibrele de oxigen si dioxid de carbon se vor face resimtite.

Alte cauze ale hipercapniei

Hipercapnia poate avea si alte cauze in afara de BPOC. De exemplu, urmatoarele situatii pot duce la hipercapnie:

- apneea in somn – aceasta afectiune duce la dificultati de respiratie in timpul noptii si poate impiedica sangele sa primeasca nivelul de oxigen de care are nevoie;

- supraponderabilitatea si obezitatea – greutatea corporala poate creste presiunea de la nivelul plamanilor, impiedicandu-i in acest mod sa primeasca suficient aer;

- activitati ce nu permit respiratia adecvata – scufundarile reprezinta situatii in care hipercapnia se poate instala;

- evenimentele care determina organismul sa produca mai mult dioxid de carbon – febra sau consumul crescut de carbohidrati sunt doua situatii in care cantitatea de CO2 din sange poate creste.

- embolia pulmonara si emfizemul.

- afectiunile nervoase si musculare pot provoca, de asemenea, hipercapnie. In unele boli, nervii si muschii ce sunt implicati in respiratie pot sa nu mai functioneze corect. Sindromul Guillain-Barre si distrofiile musculare sunt doar doua exemple de astfel de boli.

- exista si cazuri rare in care hipercapnia este cauzata de anumite afectiuni genetice. De exemplu, atunci cand corpul nu produce suficienta alfa-1-antitripsina, plamanii incep sa aiba de suferit. Alfa-1-antitripsina este o proteina care provine din ficat si este utilizata de plamani pentru a ramane sanatosi.

Factori de risc

Factorii de risc ai hipercapniei sunt corelati in special cu BPOC. Astfel, principalii factori de risc sunt reprezentati de:

- fumat – fumatul excesiv duce la numeroase afectiuni pulmonare;
- varsta – multe afectiuni care produc hipercapnie sunt progresive si incep sa se manifeste dupa 40 de ani;
- astmul – astmul reprezinta un factor de risc important, mai ales daca se asociaza cu fumatul;
- mediul poluat – inhalarea de vapori sau substante chimice;
- diagnosticul tardiv al BPOC sau al altei afectiuni pulmonare.

Diagnosticarea hipercapniei

Daca medicul suspecteaza hipercapnia, probabil va solicita analiza sangelui si a capacitatii pulmonare, testare denumita spirometrie.

Radiografiile si scanarile CT ale plamanilor pot ajuta medicul sa observe daca este vorba despre emfizem sau despre alte afectiuni pulmonare conexe.

Optiuni de tratament

Atunci cand hipercapnia este provocata de o anumita afectiune, tratarea acesteia din urma este esentiala. Medicul va evalua situatia si va recomanda un tratament adecvat in functie de particularitatile fiecarui pacient.

De asemenea, medicul va recomanda oprirea fumatului sau limitarea expunerii la substante chimice, mai ales cand hipercapnia este corelata cu BPOC.

Ventilatia mecanica

Atunci cand simptomele sunt severe, medicii trebuie sa se asigure ca respiratia este mentinuta. Folosirea unui ventilator este realizata in multe cazuri, dar uneori poate fi nevoie chiar si de intubare. Aceste metode permit obtinerea necesarului de oxigen care sa permita echilibrarea nivelului de dioxid de carbon.

Ventilatia mecanica este extrem de importanta, mai ales atunci cand este vorba despre o afectiune care nu permite respiratia eficienta si poate duce la insuficienta respiratorie.

Tratamentele medicamentoase

Unele medicamente pot ajuta o persoana sa respire mai bine. Cateva exemple includ:

- bronhodilatatoarele – ajuta musculatura cailor respiratorii sa functioneze corect;
- corticosteroizii – reduc inflamatia cailor respiratorii;
- antibioticele – ajuta in lupta contra infectiilor respiratorii, precum pneumonia sau bronsita acuta.

Oxigenoterapia

Simptomele si cauzele hipercapniei pot fi tratate prin intermediul oxigenoterapiei. Aceasta presupune purtarea unui dispozitiv de mici dimensiuni care are ca scop livrarea de oxigen catre plamani. De asemenea, posibilele complicatii ale hipercapniei pot fi evitate in acest mod.

Interventii chirurgicale

In unele cazuri poate fi nevoie de interventii chirurgicale, acestea avand ca scop repararea sau inlocuirea segmentelor respiratorii ce au fost deteriorate. De exemplu, tesutul pulmonar deteriorat poate fi eliminat, astfel incat tesutul sanatos ramas sa se poate extinde si sa aduca mai mult oxigen. In plus, transplantul de plaman este o solutie pentru pacientii ai caror plamani se afla in situatii extrem de grave si irecuperabile.

In general, interventiile chirurgicale sunt recomandate doar in cazurile cu adevarat grave.

Bibliografie:
Abdo, W. F., Heunks, L. M. A. (2012). Oxygen-induced hypercapnia in COPD: myths and facts. Critical Care, 16(5), 323
ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3682248/
Blood gases. (2013, October 24)
labtestsonline.org/understanding/analytes/blood-gases/tab/test
Guillan-Barr syndrome fact sheet. (2011, July)
ninds.nih.gov/Disorders/Patient-Caregiver-Education/Fact-Sheets/Guillain-Barr -Syndrome-Fact-Sheet
Gunning, K. E. J. (2003). Pathophysiology of respiratory failure and indications for respiratory support. Critical Care, 72-76
Hypercapnia: Causes. (2011)
openanesthesia.org/hypercapnia-causes/
Laffey, J. G., & Kavanagh, B.P. (2002). Hypocapnia. The New England Journal of Medicine, 347, 43-53
nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMra012457
Mayo Clinic Staff. (2016, July 12). COPD: Diagnosis and treatment
mayoclinic.org/diseases-conditions/copd/diagnosis-treatment/treatment/txc-20204923
Pollock, J. M., Deibler, A. R., Whitlow, C. T., Tan, H., Kraft, R. A., Burdette, J. H., Maldjian, J. A. (2009, February). Hypercapnia-induced cerebral hyperfusion: An underrecognized clinical entity. American Journal of Neuroradiology, 30, 378-385
ajnr.org/content/ajnr/30/2/378.full.pdf
Rogovik, A., Goldman, R. (2008). Permissive hypercapnia. Emergency Medicine Clinics of North America, 26, 941-952
medicine.uthscsa.edu/PulmonaryDiseases/ATSMeettheProfessor/AsthmainICU/Permissive%20hypercapnia.pdf
Wagner, P. D. (2008, May 14). Causes of a high physiological dead space in critically ill patients. Critical Care, 12(3), 148
ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2481441/
Woodgate, P. G., & Davies, M. W. (2001). Permissive hypercapnia for the prevention of morbidity and mortality in mechanically ventilated newborn infants. The Cochrane Library, 2
nichd.nih.gov/cochrane_data/woodgatep_01/woodgatep_01.html

Programeaza-te rapid

Dr. Dobrota Alina Valentina
Delmedical - Bucuresti - Bucuresti

Dr. Eparu Lucian Daniel
Hiperdia - Piata Sudului - Bucuresti

Dr. Stefan Roxana Maria
Memormed- Cuza - Bucuresti