Sindromul de fermentatie intestinala. Sau atunci cand intestinul produce propria bere

Publicat: 10 Martie 2020 | Actualizat: 10 Martie 2020
Autor: SfatulMedicului

Ce este sindromul de fermentatie intestinala?


Sindromul de fermentatie intestinala este o afectiune in care organismul produce propria bere la nivelul intestinelor prin intermediul unor microorganisme. Mai exact, acest sindrom se poate caracteriza printr-o aglomerare a unor anumiti fungi la nivel intestinal, acestia avand proprietatea de a transforma rapid carbohidratii in alcool. Afectiunea este foarte rara si se considera ca este frecvent subdiagnosticata, lucruri ce au drept consecinta necesitatea efectuarii de studii suplimentare.

Numeroase microorganisme traiesc la nivelul tractului gastro-intestinal. Bacteriile constituie marea majoritate a acestora, iar ciupercile reprezenta mai putin de 0,1% din totalitatea microorganismelor din intestinul unei persoane.

Candida este cea mai frecventa specie de fungi din intestin, dar populatia sa redusa va provoca rareori probleme. Cu toate acestea, o crestere a numarului de microorganisme de acest tip poate avea un efect semnificativ asupra sanatatii unei persoane si asupra calitatii generale a vietii.

In mod normal, fungii de la nivel intestinal se hranesc cu amidon si zaharuri din alimente, pe care ulterior le transforma in energie. Acest proces creeaza deseuri sub forma de dioxid de carbon si etanol, acesta din urma fiind un tip de alcool. Etanolul pe care il produce fermentatia fungica va intra in fluxul sanguin si va calatori in intregul corp.

Persoanele ce sufera de sindromul de fermentatie intestinala pot avea un nivel ridicat de alcool in sange chiar daca nu au consumat deloc bauturi alcoolice. De asemenea, acest sindrom poate provoca aceleasi simptome fizice si psihologice pe care o persoana le resimte atunci cand se afla in stare de ebrietate.

Care sunt cauzele?

Sindromul de fermentatie intestinala apare ca urmare a unor afectiuni de baza, cum ar fi bolile gastro-intestinale si dezechilibrele microbiomului. Anumite afectiuni si factori medicali pot creste sansele unei persoane de a dezvolta acest sindrom, iar exemplele includ boala Crohn, sindromul de colon iritabil, sindromul intestinului scurt si diabetul. De asemenea, obezitatea si starea deficitara a sistemului imunitar sunt alti factori ce ar putea ridica riscul de instalare a sindromului de fermentatie intestinala.

Utilizarea frecventa sau de lunga durata a antibioticelor ar putea modifica structura microbiomului intestinal, rezultand o inmultire excesiva a fungilor. De asemenea, consumul unei diete bogate in carbohidrati si alimente procesate ar putea provoca probleme gastro-intestinale. Cercetarile de specialitate au raportat deseori ca sindromul de fermentatie intestinala se coreleaza cu o dieta bogata in zahar si in carbohidrati.

Cat de frecvent este sindromul de fermentatie intestinala?

Sindromul de fermentatie intestinala este o afectiune rara pe care comunitatea medicala a raportat-o pentru prima data in anii `50. De la descoperirea initiala a bolii, cercetatorii au diagnosticat cazuri atat la adulti, cat si la copii. Cu toate acestea, autorii unui studiu din 2019 au raportat ca acest sindrom poate fi subdiagnosticat, astfel incat frecventa sa poate fi si mai mare decat se crede.

Simptomatologie

Primele simptome ale sindromului de fermentatie intestinala pot include ceata cerebrala, oboseala, ameteala, vorbirea neclara si schimbarile de dispozitie. Totusi, exista si cazuri in care persoanele ce sufera de acest sindrom vor dezvolta si delir.

Pe langa simptomele prezentate, tabloul clinic al sindromului de fermentatie intestinala poate fi completat de dureri de cap, greturi, varsaturi, tulburari de coordonare, probleme de memorie si dificultati de concentrare. Asadar, simptomele caracteristice betiei acute pot surveni chiar si la persoane care nu consuma alcool.

Diagnostic

Un medic poate diagnostica sindromul de fermentatie intestinala utilizand o combinatie formata din teste observationale si teste de laborator. Totusi, deoarece acest sindrom este rar, medicii pot realiza initial teste pentru diferite alte boli mai frecvente.

De obicei, medicii incep procesul de diagnostic prin examinarea fizica a pacientului si analiza istoricului medical. De asemenea, simptomele existente sunt extrem de importante, iar daca se suspicioneaza ca sunt produse de sindromul de fermentatie intestinala sau de alte boli gastro-intestinale, medicii pot recomanda teste suplimentare.

Recoltarea unei mostre mici din scaunul persoanei bolnave si analiza acesteia sunt elemente ce pot indica daca bacteriile si ciupercile din intestin se afla in concentratii anormale. De asemenea, medicii pot realiza endoscopii pentru a colecta probe din diferite zone ale tractului gastrointestinal. Acestea vor fi analizate si se va observa daca exista sau nu aglomerari de bacterii sau fungi.

Pe langa toate aceste investigatii, medicii pot testa prezenta acestui sindrom printr-o metoda destul de simpla. Astfel, pacientul va fi invitat sa manance o masa bogata in carbohidrati sau sa ia o doza de glucoza pe stomacul gol. Dupa cateva ore, medicii vor verifica nivelul de alcool din sangele persoanei respective. O crestere a alcoolemiei dupa acest test ar putea sa indice catre sindromul de fermentatie intestinala. Medicii pot efectua si analize suplimentare de sange si urina pentru a exclude orice alte posibile cauze care ar putea explica simptomele.

Optiuni de tratament

Exista mai multe optiuni de tratament ce pot fi utilizate in cazul sindromului de fermentatie intestinala. Schimbarile alimentatiei sunt foarte importante, iar evitarea carbohidratilor si a alimentelor procesate poate ajuta la ameliorarea unor simptome. Persoanele ce isi restrictioneaza aportul de carbohidrati pot incerca sa manance mai multe proteine pentru a beneficia de o senzatie de satietate mai prelungita.

Persoanele ce sufera de sindromul de fermentatie intestinala ar trebui sa evite carbohidratii simpli si alimentele rafinate cu zaharuri adaugate, cum ar fi painea alba, orezul alb, faina, pastele, produsele de patiserie, prajiturile si bauturile dulci. Medicii vor recomanda urmarea unei diete fara zahar pana la rezolvarea simptomelor. Ulterior, oamenii pot incerca sa reintroduca treptat carbohidratii in dieta lor.

Medicii pot utiliza si medicamente antifungice pentru tratarea sindromului de fermentatie intestinala, dar exista si cazuri in care este nevoie de antibiotice.

Suplimentele probiotice pot ajuta la echilibrarea microbiotei intestinale prin introducerea bacteriilor benefice si inhibarea dezvoltarii fungice. Cu toate acestea, rolul exact al suplimentelor probiotice in cazul acestui sindrom este inca neclar.

Concluzii

Sindromul de fermentatie intestinala este o afectiune rara care apare atunci cand fungii din intestine produc cantitati excesive de etanol. Acest lucru poate provoca simptome similare cu cele ale starii de ebrietate, chiar daca nu s-a consumat alcool.

Medicamentele antifungice si adoptarea unei diete cu un continut redus de zahar si carbohidrati sunt doua metode ce pot ajuta la reducerea efectelor bolii. Oamenii ar trebui sa discute cu medicul daca se confrunta cu simptomele produse de sindromul de fermentatie intestinala, astfel incat sa beneficieze de cele mai bune optiuni de tratament.

Bibliografie:
Cordell, B., & McCarthy, J. (2013). A case study of gut fermentation syndrome (auto-brewery) with Saccharomyces cerevisiae as the causative organism. https://www.scirp.org/journal/PaperInformation.aspx?PaperID=33912
Cordell, B. J., et al. (2019). Case-control research study of auto-brewery syndrome. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6475837/
Hallen-Adams, H. E., & Suhr, M. J. (2016). Fungi in the healthy human gastrointestinal tract. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5411236/
LaMotte, S. (2016). Woman claims her body brews alcohol, has DUI charge dismissed. https://www.cnn.com/2015/12/31/health/auto-brewery-syndrome-dui-womans-body-brews-own-alcohol/index.html
Malik, F.,et al.(2019). Case report and literature review of auto-brewery syndrome: Probably an underdiagnosed medical condition. https://bmjopengastro.bmj.com/content/6/1/e000325
New York drink driver says her body is a brewery. (2015). https://www.bbc.com/news/world-us-canada-35206709
Painter, K.,et al.(2019). Auto-brewery syndrome (gut fermentation). https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK513346/#_NBK513346_pubdet_
Thomson, H. (2015). The man who gets drunk on chips. https://www.bbc.com/future/article/20150305-the-man-who-gets-drunk-on-chips


Facilitati de tratament

Clinici si cabinete medicale

DigestMed
Tel: 0743344378
Bucuresti, Str. Veteranilor, Nr. 11A, Etaj 1, Sector 6
Email
Clinici
recomandate

Urigood - supliment natural in afectiunile rinichilorUrigood - supliment natural in afectiunile rinichilor

Citeste si despre:

Cele mai bune activitati zilnice care ne pot imbunatati sanatatea mintala in timpul pandemiei

Cum este influentata starea de spirit de pandemia de coronavirus

Tulburarea bipolara poate sa afecteze relatiile?

Cum si de ce trebuie sa porti masca de protectie?

Ulcerul venos se poate vindeca!

Produs NOU cu Vitamina D3 si Calciu: Detrix Complex de la Herbagetica

Reda natural mobilitatea si flexibilitatea articulatiilor

Sfaturi utile pentru a scapa de dermatita seboreica infantila

Sanatatea mentala si pandemia

Tot ce trebuie stiut despre disfunctia simfizei pubiene