Varicele esofagiene

Publicat: 04 Septembrie 2012 | Actualizat: 11 Septembrie 2012
Autor: SfatulMedicului

Generalitati



Varicele sunt asemanatoare cu venele varicoase, dar sunt localizate in interiorul esofagului (tubul care traverseaza cavitatea bucala pana la stomac) si ocazional, apar in stomac.

O varice este partea unei vene care s-a dilatat si are peretii subtiati. Varicele apar atunci cand cea mai mare parte din tesutul hepatic normal a fost inlocuit cu tesut cicatricial. Intrucat tesutul cicatricial va presa venele ficatului, sangele nu poate curge in mod normal prin vene. Presiunea din interiorul venelor hepatice se va accentua si va fi apoi transmisa si altor vene localizate in exteriorul ficatului.

Situatia este frecvent intalnita la vasele esofagului si stomacului care fac parte din circulatia portala. Presiunea crescuta se numeste hipertensiune portala. Aceste vene mici se umfla si se dilata, formand varicele esofagiene.

Stai informat cu privire la evolutia epidemiei de Coronavirus in Romania! Protejeaza-te pe tine si protejeaza-i pe ceilalti respectand masurile de prevenire recomandate de autoritati.

Cauze


Orice ar putea provoca hipertensiune portala, ar putea reprezenta cauza varicelor esofagiene. Iata cateva exemple:

Cauze prehepatice

Cauze intrahepatice

Cauze post hepatice

Simptome si investigatii


Semne specifice bolii:

Simptome specifice bolii hepatice:

In timpul examenului fizic medicul va urmari:

Printre testele prin care se va localiza sangerarea si se va detecta sangerarea activa, va fi inclusa introducerea unui tub nasogastric. Analizele pentru depistarea varicelor includ oseofagogastroduodenoscopia (OGD).

Alte investigatii pe care le va face medicul sunt:

Tratament


Obiectivul tratamentului este de a se opri sangerarea acuta cat mai curand posibil si de a se mentine sub control varicele persistente cu ajutorul terapiilor medicale si procedurale. Sangerarea trebuie controlata rapid pentru a preveni instalarea unui soc sau chiar decesul.

Daca apare sangerarea masiva, pacientului i se va asigura ventilatie, pentru a i se proteja caile respiratorii si a se preveni scurgerea sangelui in plamani. In terapia endoscopica se va folosi un endoscop (dispozitiv cu o sursa luminoasa la un capat, cu ajutorul caruia medicul va vizualiza interiorul unei cavitati din organism).

Medicul va injecta direct in varice un agent de coagulare sau va lega venele care sangereaza cu o vandeleta de cauciuc. Prodcedura va fi utilizata in episoadele hemoragice acute, dar si in profilaxia preventiva (profilactica).

Sangerarea acuta poate fi tratata cu ajutorul unui balon care va avea rol de tampon - se va introduce un tub prin nas si stomac si se va umbla cu aer pentru a produce presiune asupra venelor hemoragice.


In cadrul procedurii numita suntul portosistemic transjugular intrahepatic, un cateter va fi introdus printr-o vena de-a lungul ficatului, unde se conecteaza sistemul portal la sistemul venos periferic, pentru a scadea presiunea portala venoasa.

Vasopresina si octreotid sunt medicamente care pot fi utilizate pentru a reduce fluxul de sange portal si a incetini sangerarea. Interventia chirurgicala de urgenta poate fi rareori folosita pentru tratarea pacientilor, daca interventia chirurgicala esueaza.

Scleroterapia ca metoda primara de prevenire


Tehnicile de scleroterapie variaza, in functie de cantitatea substantelor cu efect sclerozant care vor fi injectate intravariceal sau perivariceal. Studiile au aratat ca exista o reducere a frecventei sangerarilor, in cazul unora dintre bolnavii la care a fost aplicata scleroterapia.

Totusi, scleroterapia endoscopica nu este indicata pentru prevenirea hemoragiei variceale la pacientii cu ciroza hepatica. In cadrul unui studiu, la pacientii cu varice mari, terapia ligaturii varicelor a redus semnificativ incidenta hemoragiei variceale, comparativ cu propanololul. In cadrul acestui studiu, totusi, aproximativ jumatate dintre pacienti sufereau de hipertensiune portala non-cirotica si nu s-a demonstrat nicio diferenta a ratei mortalitatii.

Screeningul endoscopic


Toti pacientii cu ciroza, recent diagnosticati, ar trebui sa faca screening endoscopic in cautarea varicelor esofagiene. Prezenta unor varice de dimensiuni mari sau moderate necesita tratament cu betablocante, in prima instanta. Daca exista contraindicatii legat de betablocante, varicele ar trebui legate sau sclerozate. Pe termen lung, repetarea screeningului endoscopic este necesara, de obicei 2-3 ani in cazul varicelor mici.

Bolnavii care au supravietuit unei hemoragii esofagiene variceale ar trebui sa urmeze tratament cu betablocante, nitrati si sa faca screening endoscopic. Utilizarea masurilor care implica gradientul de presiune asupra venei hepatice, cu scopul de a-l reduce sub 12 mm Hg, este asociat cu o reducere semnificativa a mortalitatii.

Expectative


Sangerarea va fi recurenta, fara tratament. Varicelele esofagiene hemoragice sunt o complicatie grava a bolii hepatice si vor avea un prognostic nefavorabil (cel mai posibil). Transplantul de ficat ar trebui luat in considerare la bolnavii cu varice hemoragice, in urma bolilor hepatice.

Complicatii


Printre complicatii ar putea sa apara:


Facilitati de tratament

Clinici si cabinete medicale

DigestMed
Tel: 0743344378
Bucuresti, Str. Veteranilor, Nr. 11A, Etaj 1, Sector 6
Email
Clinici
recomandate

6 suplimente de ajutor pentru organism6 suplimente de ajutor pentru organism

Citeste si despre:

Sindromul Mallory–Weiss

Metoda de investigare prin videocapsula endoscopica

Capsula endoscopica - generalitati, utilizare, pregatire

Ai grija de sanatatea prostatei cu remedii naturale

Protejeaza-ti ficatul cu remedii naturale!

Anemia din ciroza hepatica

Dictionar medical de confuzii in bolile digestive

Hematemeza (varsatura cu sange)

Sase simptome medicale serioase