Anevrismul - localizare, simptome si tratament
Generalitati
Anevrismul reprezinta o patologie de origine vasculara care reprezinta in fapt dilatarea anormala a peretelui vascular si care pentru a primi aceasta diagnosticare trebuie sa indeplineasca o serie de criterii pre-stabilite cum ar fi dimensiunea, localizarea si totodata profunzimea in straturile vasculare.
Anevrismul in sine este o patologie destul de complexa, complicata si nociva care poate crea o serie de probleme, dar in special complicatiile date de acesta, de modul de formare al acestuia care ascunde in spate alte patologii, cat si de complicatiile date de ruperea (fisurarea) acestui anevrism sunt o problema medicala majora.
Anevrismul rupt este cea mai grava consecinta a acestei patologii, iar prin fisurarea, sectionarea sau ruperea acestui anevrism se va declansa o hemoragie interna destul de importanta si care va avea prin efect de cascada un efect de soc hipo-volemic si poate merge chiar si pana la deces daca nu este depistat si tratat in timp util.
Anevrismul este cel mai adesea intalnit in artere, dar in cazuri minimale poate sa apara si pe traseul venos (sub forma unui pseudo-anevrism), insa anevrismele din punct de vedere medical sunt acele umflari saculare ale peretelui arterial care trebuie sa includa toate cele 3 straturi ale unei artere : intima, media si adventitia.
Ca si o diferentiere, pseudo-anevrismele sunt acelea care apar si pe traiectul arterial cat si pe cel venos, dar care apar ca urmare a unui factor extern de tipul punctionarii unei vene sau artere in decursul unei agresiuni externe : o rana profunda provocata de cutit sau alt obiect taios sau post-operator in decursul operatiei fiind punctionata o vena sau artera.
Aceasta va forma aceasta dilatatie de tipul anevrismului dar care ulterior prin mecanismele de coagulare va sigila locul punctionarii si va incerca reducerea pseudo-anevrismului care a aparut ca si consecinta a acestei punctionari, in cazul in care acest mecanism post-agresiune de eliminare al cheagului nu reuseste, trombul format poate forma si mentine aceasta dilatare vasculara denumita pseudo-anevrism.
In functie de cauza si etiologia anevrismului acestea pot sa apara din nastere si se denumesc anevrisme congenitale, pot fi dobandite si atunci vorbim de un anevrism aterosclerotic, adica acesta este o consecinta a placilor de aterom sau a patologiei arteriale denumite ateroscleroza, cat si ca urmare a unei etiologii infectioase de tipul sifilisului.
Ca si clasificare a anevrismelor in functie de forma care poate prezenta o importanta medicala, acestea descriu doua forme :
- Saculara = in care anevrismul poate varia ca si diametru de la un anevrism de doar 5 centimetri pana la unul de 15 centimetri si care datorita formei saculare are un grad de umplere sanguina (adica este un anevrism plin de sange dar nu obligatoriu in forma sa lichida ci cel mai adesea acesta este format de un tromb care il si umple si ii da dimensiunea, adica un cheag de sange), cel mai adesea acest tip de anevrism sacular ascunde in spate o patologie de tulburari de coagulare ;
- Anevrismul fusiform, adica cu o forma stelata, acesta are o lungime si diametru tot in aceleasi limite de 5-15 centimetri, dar cel mai adesea se situeaza la polul maximal de 15 centimetri si in cazuri mai rare poate chiar depasi aceasta dimensiune si ajunge pana la 20 de centimetri. Acest tip de anevrism este plin de lichid sanguin si se gaseste cel mai adesea pe segmentele aortice si in speta aorta abdominala, arcul aortic sau chiar in localizarea sa cardiaca, ventriculara a acesteia.
Cuprins articol
Simptome
Simptomele depind foarte mult de clasificarea anevrismului in functie de localizarea acestuia. Astfel ca anevrismele se pot regasi in varii locatii pe importante artere.
- Cord
Anevrismele cu localizarea in zona inimii includ anevrismele de artere coronariene, acestea sunt acele vase care alimenteaza inima cu nutrienti si oxigen prin fluxul sanguin adus de acestea, iar simptomele simuleaza o insuficienta cardiaca, adica aceasta inseamna o dispnee de efort, la eforturi medii sau mici ca si intensitate si durata, o cianoza periorala sau o senzatie de moarte iminenta. Aceste anevrisme pe arterele coronare pot duce ca si complicatie din cele mai grave la un infarct miocardic sau o alta patologie mai putin severa miocardica.
Tot la anevrismele cardiace se include ca si patologie si anevrismele post operatorii si aici ne referim la anevrismele dupa operatia pe cord.
In cazul anevrismelor cardiace un sub-tip mai rar dar si acesta important este reprezentat de anevrismul congenital de tipul anevrismul sinusului Valsalva si acesta reprezinta o patologie congenitala care poate fi asociat cu o serie de alte sindroame grave, precum sindromul Marfan.
Acest tip de anevrism este cu atat mai periculos cu cat in cazul in care acesta nu este un anevrism rupt, nu prezinta simptome iar in cazul in care acesta se fisureaza sau se rupe dupa o infectie endocardica sau unui sifilis cardiac ori a altor infectii in zona miocardica, prognosticul este destul de sumbru si tine foarte mult de viteza de reactie dupa ruperea acestui tip de anevrism.
- Anevrismul de aorta
Aorta descrie un traseu care parcurge mai multe segmente ale organismului si anume arcul aortic care porneste imediat din vecinatatea cordului, urmat de Aorta toracica si in plan tertiar ajunge in zona abdominala unde este regasit segementul de aorta abdominala.
Anevrismul de aorta poate sa apara in oricare din aceste trei segmente, insa frecventa cea mai mare o regasim la anevrismul de aorta abdominala.
Ca si cauze la anevrismele de aorta acestea pot include : sindromul Marfan sau o disfunctie congenitala a valvei aortice. Aceste cauze sunt principale in cazul subiectilor tineri de pana in 30-35 de ani. O alta cauza este acea dupa o alta patologie cardio-vasculara si anume disectia de aorta.
Insa anevrismul de aorta fie ea toracica ori abdominala apare cel mai adesea la persoanele de peste 60 de ani si se datoreaza mai multor factori intrinseci precum aparitia a o serie de probleme de coagulare, a slabirii elasticitatii peretilor vasculari si rigidizarii acestora care in timp vor duce sa suporte o presiune tot mai crescuta (Hipertensiunea datorata de varsta) iar aceasta va produce fie fisurarea directa a vasului, fie formarea acestor dilatari vasculare care poarta denumirea de anevrism.
La acestea se pot adauga factorii de risc de mediu sau de stil de viata printre care : fumatul, consumul alimentelor bogate in grasimi sau patologii adiacente de tipul aterosclerozei.
Anevrismul de aorta abdominala va provoca si simptome ca pareze sau paralizii in membrele inferioare, precedate mai intai de dificultatea de a merge, extremitati distale ale membrelor inferioare permanent reci, sau de diferite senzatii de intepaturi – presiune si chiar durere in membrele inferioare.
Acestea pot sa fie adaugate in anumite cazuri si de fenomene digestive sau de alte simptome specifice trombozei venoase profunde.
Simptomele de algii vor indica localizarea anevrismului si pot sa apara dureri puternice in abdomen sau care pot iradia fie in zona superioara spre stomac ori in zona inferioara cu presiune si durere in zona lombara ori a scrotului.
O ruptura a acestui anevrism va prezenta intodeauna o durere sfasietoare in abdomen sau in zona pelvina.
- Anevrismul cerebral
Reprezinta anevrismul in zona vaselor care iriga creierul, iar simptomele care aduc la cunostinta acest anevrism, sunt simptome neurologice de tipul: stari de lesin, pacientul numai este orientat temporo-spatial, pacientul incepe sa isi piarda echilibrul mergand mai apoi cu diplopie (vederea dubla) iar in final probleme de vorbire urmate de pierderea coerentei sau a capacitatii de a se exprima inteligibil.
Anevrismul cerebral este unul din cele mai severe si cu o progresie relativ rapida de cateva ore in care diagnosticarea timpurie este importanta dar prognosticul de recuperare este foarte variat si poate tine de la pacient la pacient.
- Anevrismul renal
Sau anevrismul de vase renale. Reprezinta un anevrism pe vasele mari renale si este cel mai adesea de etiologie trombotica si simptomele ce ne indica un anevrism de cauza renala este asemanator cu o insuficienta renala, adica o crestere brusca a tensiunii arteriale care nu cedeaza la hipotensoarele renale.
La acestea se adauga o modificare a urinii, in speta o hematurie sau prezenta sangelui in urina. Din punct de vedere algic este prezenta o senzatie de sensibilitate urmata de presiune si durere in zona flancurilor drept, stangi sau o presiune acuta urmata de durere in zona pelvina.
Factorii de risc
Factorii de risc ai anevrismului sunt dati si de o predispozitie genetica conform celor mai recente studii, deoarece exista si anevrisme congenitale, aici poate fi incadrat si sindromul Marfan in care anevrismul este o complicatie a sa.
Dar cea mai mare categorie de factori de risc este data de catre factorii extrinseci si anume factorii dobanditi pe parcursul vietii unii tinand cont de patologii adiacente, iar cealalta categorie reprezentand conditiile de viata si de mediu sau viciile.
La stilul de viata sau conditiile de viata si mediu se pot mentiona cei mai puternici factori de risc, precum: fumatul, consumul de alcool, consumul de mancaruri bogate in lipide/grasimi sau consumul de mezeluri ori mancaruri greu digerabile ce vor declansa astfel probleme vasculare.
Cand vorbim de patologiile adiacente, facem referire in principal la patologiile vasculare si anume : Ateroscleroza, Hipertensiunea si in special in cazul pacientilor cunoscuti hipertensivi si care nu isi urmeaza adecvat tratamentul la care se adauga patologiile hematologice de coagulare in care trombii sunt factorii direct implicati in aparitia anevrismului.
La aceasta categorie de risc si anume cea a patologiilor adaugam sifilisul si etapa sifilitica cardiaca. Tot aici adaugam si tuberculoza sau infectiile cardiace precum endocardita infectioasa. Infectia micotica, cu ciuperci poate rezulta prin distructia rezistentei sau elasticitatii peretelui arterial si care mai apoi va duce la acest anevrism.
Tot ca si factori de risc este reprezentata si categoria sociala sau de varsta si astfel persoanele de peste 60 de ani au o predispozitie mult mai accentuata, la fel cum persoanele obeze sunt predispuse la anevrism.
Iar ca si categorie per sexe se sesizeaza o usoara crestere in categoria masculina a acestora.
Diagnostic
Diagnosticul anevrismului poate fi pus si pe baza de simptome si este cel mai usor in cazul complicatiei acestuia si anume in cazul unui anevrism rupt.
Dar diagnosticul de certitudine este pus printr-un Computer Tomograf – CT sau un RMN (Imagistica cu rezonanta magnetica), iar metoda de cateterism arterial sau de injectare a unei substante de contrast care sa ajute un Ecograf Doppler va arata medicului tipul de circulatie sanguina.
Tratament
Tratamentul anevrismului include ramura medicamentoasa adica tratarea simptomelor si incercarea de oprire a hipertensiunii in zona afectata cat si administrarea unor antialgice, scopul acestui tip de tratament este doar unul simptomatic si de preventie, adica de incercare a opririi complicatiei cele mai nefaste a anevrismului si anume anevrismului rupt.
Insa cel mai bun tratament ar fi acela chirurgical si anume prin realizarea unui bypass adica incercarea de a evita zona de anevrism prin adaugarea unei cai sanguine adiacente printr-un vas colateral.
O alta metoda de tratare a anevrismului ne este oferit cotidian de medicina cardiologica interventionala in care printr-un cateterism explorator si reparator se va ajunge la zona anevrismului si daca este cazul se va elimina mai intai trombul fixat aici, iar daca vorbim de un anevrism fara tromb, in peretii vaselor va fi fixat un perete artificial pornind in aval de anevrism si care se va extinde pana dupa terminarea anevrismului.
Aceasta adaugire de perete artificial de un diametru adecvat arterei are ca scop reluarea circulatiei sanguine prin el si astfel in timp peretele arterial disfunctional (anevrismul in sine) va reveni la o dimensiune normala iar riscul de re-aparitie in aceasi zona este minimal datorita acestei intariri a peretelui arterial cu un perete artificial nou si mai rezistent.
Datorita necesitatii depistarii acestui tip de anevrism si mai ales tratarii acestuia se poate realiza ca aceasta patologie de altfel severa sa devina una care sa numai prezinte atatea probleme si complicatii nici pacientilor, nici medicilor si care sa nu mai fie privita cu atata frica, pentru aceasta este nevoie de studierea de metode medicale tot mai noi de combatere, iar din punctul de vedere al populatiei de incercare a eliminarii complete a factorilor de risc ce tin de ei.
Pentru ca si pacientii sa isi poata face partea lor acestia trebuie sa fie informati, un om informat este asadar un om mai sanatos.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
Explorați mai multe resurse:
- Trimite intrebare
pe subiect - Cere sfatul medicului
