Cum iti dai seama ca ai un cheag de sange?

Cheagurile de sange pot fi letale

Coagularea sangelui este un proces vital si fiziologic, care previne sangerarea excesiva in urma afectarii unui vas de sange si se numeste hemostaza. In anumite conditii patologice, procesul de hemostaza poate fi modificat, fie in sensul scaderii capacitatii de coagulare a sangelui (cu producerea de hemoragii mai mici sau mai mari, pentru ca peretii vaslor nu mai sunt reparte eficient), fie in sensul cresterii acestei capacitati de coagulare.

In aceste situatii, cheagurile de sange se pot forma uneori in interiorul unui vas de sange care nu a suferit deteriorari. Unele cheaguri pot, de asemenea, sa nu se dizolve complet odata ce o anumita leziune s-a vindecat.

Trombii (n.r. - cheagurile de sange) pot circula prin sistemul circulator si pot ajune sa restrictioneze alimentarea cu sange a unui organ vital. Acest lucru poate fi  grav si poate pune viata in pericol, astfel incat este necesar tratament de urgenta.

Optiuni de tratament

Optiunile de tratament pentru tromboze (cheaguri de sange) depind de starea generala de sanatate a persoanei afectate, dar si de locatia cheagurilor.

Medicamente anticoagulante

In cele mai multe cazuri, medicul va prescrie medicamente anticoagulante. Acestea scad capacitatea organismului de a forma cheaguri noi, limiteaza si cresterea in dimensiuni a cheagurilor deja existente.

De obicei, medicii administreaza anticoagulante in primele 5-10 zile dupa diagnosticul unui cheag de sange. Totusi, exista cazuri in care tratamentul poate fi recomandat chiar si saptamani, luni sau ani. Cele mai frecvente medicamente utilizate sunt reprezentate de:

- heparina nefractionata – previne formarea de noi cheaguri si se administreaza intravenos sau subcutanat, astfel incat sa aiba efecte rapide. Persoanele care urmeaza acest tip de tratament necesita analize de sange repetate, chiar zilnice, sau de mai multe ori pe zi, deoarece pot exista frecvente modificari ale parametrilor sangvini; dealtfel, doza eficienta de heparina nefractionata se adpateaza in functie de anumite analize de laborator, deoarece fiecare individ raspunde diferit si necesita scheme de tratament diferite. Din acest motiv heparina nefractionata se administreaza aproape exclusiv in siptal, cu internare, si, de obicei, se foloseste un aparat medical numit injectomat, care permite administrarea de doze mici dar continue pe perioade mai lungi de timp (zile)

- heparina cu greutate moleculara mica – efectele sale dureaza mai mult si sunt mai previzibile decat in cazul heparinei nefractionate. Acest tratament poate fi realizat la domiciliu prin autoinjectare si nu necesita analize frecvente pentru monitorizare;

- warfarina sau acenocumarolul (la noi in tara)– interactioneaza cu productia de vitamina K. Ficatul foloseste vitamina K pentru a produce proteine necesare coagularii. Aceste medicamente au efect de tip anti-vitaminaK, pentru a mentine o stare hipocoagulanta la nivelul sangelui si a preveni formarea de cheaguri. Initial, medicii vor prescrie analize de sange frecvente, astfel incat sa poata fi determinata doza corecta de tratament. Ulterior vor fi necesare monitorizari de rutina, astfel incat sa fie prevenit riscul de sangerare necontrolata; doza de antivitamine K se adapteaza in functie de analiza de sange numita INR. Pacientii sunt instruiti ca, la un interval regulat de timp (la inceput 7-10 zile, apoi 2 sapt, apoi lunar) sa mearga la laborator (preferabil acelasi laborator la mai multe determinari), sa-si faca aceasta analiza, in functie de care medicul curant ii va creste sau va scadea doza de Acenocumarol/Warfarina.

- medicamente anticoagulante orale – sunt o clasa mai noua de anticoagulante si vizeaza direct proteinele specifice responsabile de coagularea sangelui. Actioneaza rapid, iar efectele lor asupra organismului sunt de scurta durata, astfel incat lipsa unei doze poate creste riscul formarii de cheaguri de sange. Atunci cand sunt luate corect, au mai putine riscuri decat warfarina si sunt mai putin susceptibile de a provoca sangerare sau de a interactiona cu diferite alimente, suplimente sau medicamente. Nu necesita monitorizare a efectului cu analize de laborator specifice. 

Ciorapi compresivi - utili in insuficienta venoasa cronica

Persoanele care dezvolta tromboza venoasa profunda pot necesita utilizarea ciorapilor compresivi. Acestia exista sub diferite forme, unele incluzand chiar si zona inghinala. Sunt conceputi astfel incat fluxul sangvin sa fie controlat catre picioare si inapoi spre inima, ameliorand totodata si simptomele existente, precum inflamatia si durerea.

Medicamente trombolitice- numai in spital

Medicamentele trombolitice au ca scop dizolvarea cheagurilor de sange. Acestea pot fi administrate intravenos sau prin utilizarea unui cateter, lucru care va permite eliberarea medicamentului direct pe locul cheagului.

Tromboliticele pot creste riscul de sangerare, astfel incat medicii le recomanda cu prudenta si mai ales atunci cand problemele nu se rezolva cu tratament anticoagulant.

Trombectomia

In unele cazuri, medicii sunt nevoiti sa apeleze la o interventie chirurgicala, numita trombectomie, pentru a elimina un cheag de sange dintr-o vena sau artera. Aceasta interventie este rezervata cazurilor in care trombul este foarte mare sau cauzeaza daune severe tesuturilor din jur.

In cele mai multe cazuri, chirurgul va realiza o incizie deasupra zonei in care se afla cheagul si il va indeparta. Ulterior acestui lucru in vasul de sange va fi introdus un tub mic care va mentine deschis vasul (stent).

Implantul de filtru de vena cava

Vena cava este o vena mare situata la nivel abdominal si care are ca scop transportul sangelui din partea inferioara a corpului catre inima si plamani. Un tromb de la nivelul membrelor inferioare poate circula pana la plamani prin vena cava, blocand fluxul de sange. Chirurgii pot introduce filtre la nivelul venei cave, astfel incat trecerea cheagurilor sa fie prevenita.

Implantarea filtrului la nivelul venei cave presupune realizarea unei incizii de dimensiuni mici la nivelul gatului sau zonei inghinale. Chirurgul va fi ghidat de serii de raze X, astfel incat sa poata pozitiona corect filtru in interiorul vasului de sange.

De obicei, medicii utilizeaza aceasta procedura pentru persoanele cu risc ridicat de a dezvolta embolie pulmonara si pentru cele care nu pot urma tratament cu anticoagulante.

Gestionare la domiciliu

Medicii trebuie sa stabileasca planuri de tratament adaptate pentru a ajuta persoanele afectate sa isi gestioneze starea de sanatate si sa previna formarea altor cheaguri de sange.

Gestionarea la domiciliu va depinde de tipul si severitatea cheagurilor de sange, dar si de medicamentele pe care o persoana le utilizeaza. De asemenea, pentru oferirea celor mai bune sfaturi este nevoie de o colaborare intre mai multi specialisti, precum medici cardiologi, internisti, hematologi si neurologi.

Ciorapii compresivi sunt potriviti, deoarece ajuta la prevenirea acumularii de sange, dar si a formarii de cheaguri de sange la nivelul picioarelor. Realizarea de plimbari regulate si ridicarea piciorului afectat deasupra soldului reprezinta metode care pot ajuta la cresterea fluxului de sange catre inima.

Persoanele care urmeaza tratamente pentru cheagurile de sange trebuie sa realizeze controale medicale regulate, astfel incat starea de sanatate sa fie monitorizata constant.

Profilaxie

Conform specialistilor, formarea de cheaguri de sange este una dintre cele mai usor de prevenit afectiuni ale sangelui. Unii oameni sunt predispusi genetic la formarea de cheaguri de sange, astfel incat medicii trebuie sa fie informati despre orice antecedente familiale de tulburari de coagulare.

Medicii pot recomanda controale periodice, acestea ajutand la detectarea tulburarilor inca din stadii incipiente. De asemenea, exista anumite schimbari ale stilului de viata care pot reduce riscul de dezvoltare a cheagurilor de sange. Printre acestea se regasesc:

- purtarea de haine de marimi potrivite, in special in partea inferioara a corpului;
- purtarea de ciorapi compresivi;
- renuntarea la fumat;
- consumul unor cantitati crescute de lichide;
- reducerea aportului de sare;
- cresterea nivelului de activitate fizica;
- mentinerea unei greutati corporale sanatoase;
- schimbarea regulata a pozitiei, mai ales in calatoriile lungi;
- evitarea statului pe scaun pentru perioade mai lungi de o ora;
- evitarea incrucisarii picioarelor;
- ridicarea picioarelor deasupra nivelului inimii atunci cand persoana in cauza sta culcata.

Semne si simptome

Manifestarile unui cheag de sange pot fi diferite in functie de zona afectata. Astfel, semnele si simptomele includ:

- membre superioare sau inferioare – durere, caldura locala, edem, sensibilitate, inrosirea sau albastrirea pielii;

- plamani – tulburari bruste de respiratie, tuse (uneori insotita de mucus sau sange), durere brusca si ascutita la nivelul pieptului, tahicardie, febra, transpiratie excesiva, vertij;

- creier – amorteala sau slabiciune la nivelul fetei, bratelor sau picioarelor, dificultati de vorbire sau de intelegere a celorlalte persoane, tulburari de vedere, tulburari de mers, tulburari de echilibru sau coordonare, dureri de cap bruste si severe, confuzie;

- inima – durere retrosternala, tulburari de respiratie, transpiratii, greata;

- abdomen – durere abdominala severa, varsaturi, diaree;

- rinichi (simptomele sunt rare) – durere si sensibilitate, hematurie, febra, greata si varsaturi.

Complicatii

Cheagurile de sange se formeaza in vasele de sange, iar ulterior se pot disloca si pot circula prin sistemul circulator spre diferite organe, inclusiv plamani si creier. Complicatiile sunt grave si includ:

- embolia pulmonara;
- embolia cerebrala;
- accidentul vascular cerebral;
- tromboza venoasa renala.

Astfel, cheagurile de sange sunt uneori grave si pot pune viata in pericol. Diagnosticul si tratamentul precoce pot ajuta la prevenirea complicatiilor, dar si la imbunatatirea perspectivei unei persoane.

Bibliografie:
About clots. (n.d.). https://www.stoptheclot.org/about-clots/
About your inferior vena cava (IVC) filter placement. (2019). https://www.mskcc.org/cancer-care/patient-education/ivc-filter-placement
Blood clots. (n.d.). https://www.hematology.org/Patients/Clots/
Bowdino, C. S., & Shaw, P. M. (2019). Anatomy, abdomen and pelvis, renal veins. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK538298/
Ischemic stroke (clots). (n.d.). https://www.strokeassociation.org/en/about-stroke/types-of-stroke/ischemic-stroke-clots
Kidney failure. (2016) https://medlineplus.gov/kidneyfailure.html#summary
Know the signs and symptoms of a stroke [Fact sheet]. (2016). https://www.cdc.gov/dhdsp/data_statistics/fact_sheets/fs_strokesigns.htm
Mazhar, H. R., & Aeddula, N. R. (2018). Renal vein thrombosis. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK536971/
Sikorska, J., & Uprichard, J. (2017). Direct oral anticoagulants: A quick guide. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6206466/
Stroke facts. (2017). https://www.cdc.gov/stroke/facts.htm
Surgical thrombectomy. (n.d.). https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/surgical-thrombectomy
Thrombolytic therapy. (n.d.). https://vascular.org/patient-resources/vascular-treatments/thrombolytic-therapy
Treatment: Deep vein thrombosis. (2016). https://www.nhs.uk/conditions/deep-vein-thrombosis-dvt/treatment/
Your guide to preventing and treating blood clots. (2017). https://www.ahrq.gov/patients-consumers/prevention/disease/bloodclots.html#preventing