Bolile cardiovasculare si impactul lor asupra sanatatii

Generalitati

De cele mai multe ori, pentru pacienti, termenul de boala cardiaca este sinonim cu cel de boala coronariana ischemica (aceasta se caracterizeaza prin ingustarea progresiva a lumenului vaselor coronare, cele care asigura perfuzia inimii).

Boala cardiaca este insa un termen mai complex ce include boli ce afecteaza mult mai multe structuri si functii ale inimii si include:

- boala coronariana ischemica (inclusiv infarctul miocardic acut),
- aritmii, tulburari de conducere (atrio-ventriculara si intraventriculare),
- insuficienta cardiaca,
- valvulopatii congenitale sau dobandite,
- malformatii congenitale,
- cardiomiopatii,
- boli pericardice,
- sindrom Marfan si boli ale aortei,
- boli vasculare,
- boala hipertensiva.

Se considera ca bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de deces in foarte multe tari, cum ar fi Anglia, Canada, Statele Unite, insa si Romania. De aceea specialistii insista asupra importantei recunoasterii simptomelor si tratarea acestor afectiuni cat mai rapid pentru a preveni evolutia acestora si a evita aparitia complicatiilor.

Pacientii isi pot imbunatati calitatea vietii daca sunt diagnosticati corect si devin complianti la tratament si la sfaturile medicilor si daca se implica activ in toate recomandarile primite.

Boala coronariana ischemica

Boala coronariana ischemica este o patologie a arterelor coronariene (vase ce se gasesc pe suprafata inimii, care asigura necesarul de oxigen si substante nutritive).

Apare in timp prin formarea placilor de aterom pe suprafata interna a arterelor care, in timp, duc la obstructia completa a lumenului vascular (ocluzie coronariana) sau la fisura placilor de aterom, ce determina aderarea si agregarea trombocitelor, cu obstructie completa si brusca a vasului (situatie intalnita in infarctul miocardic acut)s

Simptomatologia apare in momentul in care peste 70% din lumen este obstruat, iar expresia clinica a proceselor patologice de la nivel miocardic este fie angina pectorala, care poate aparea la efort sau repaus, fie infarctul miocardic acut (poate fi prima expresie a unei boli coronariene evolutive).

Aritmiile cardiace

Aritmiile cardiace sunt tulburari ale ritmului normal, de baza, al inimii.

Inima este un organ capabil sa bata cu un ritm constant, intre 60-100 de ori/ minut (adica de aproximativ 100000 de ori de-a lungul unei zile). Sunt insa si momente cand ritmul normal se modifica in functie de situatiile prin care trece o persoana (dereglari aparute in situatii fiziologice, stresante, emotii puternice, influenta unor medicamente sau in diverse boli).

Dereglarile ritmului normal al inimii sunt numite aritmii si se caracterizeaza prin tulburarea activitatii electrice a cordului. Aritmiile se pot manifesta prin palpitatii rapide, regulate sau neregulate.

Aritmiile pot si supraventriculare (considerate benigne) si ventriculare (considerate maligne).

Aritmiile suparventriculare benigne, care nu au risc vital imediat, sunt resimtite de pacient sub forma unor palpitatii (care nu fac decat sa creeze un disconfort).

Acestea trebuie diagnosticate imediat, deoarece unele dintre ele predispun la formarea de trombi in cavitatile inimii si duc ulterior la aparitia emboliilor arteriale, manifestate prin ischemie acuta periferica, infarct miocardic acut sau accident vascular cerebral.

Aritmiile ventriculare (maligne) se pot manifesta prin palpitatii, lipotimie sau pierderi tranzittorii a starii de constienta (sincopa).

Aritmiile sunt considerate a fi urgente medicale deoarece pot determina aparitia stopului cardiac si a mortii subite.

Tulburarile de condurere atrio-ventriculara sau intraventriculara – se pot intalni la toate varstele, pot fi congenitale, secundar altei boli sau datorate unor modificari degenerative. Unile dintre ele implica implantare unui stimulator cardiac permanent.

Insuficienta cardiaca

Insuficienta cardiaca este un termen ce descrie alterarea capacitatii cordului de a se relaxa sau a se contracta, pentru a asigura un volum de sange normal la fiecare contractie, necesar acoperirii nevoilor metabolice ale organismului

Insuficienta cardiaca este o importanta problema de sanatate in intreaga lume si reprezinta principala cauza de spitalizare a pacientilor cu varsta de peste 65 de ani. In tarile dezvoltate aproximativ 2 % din populatia adulta sufera de insuficienta cardiaca, iar la varstnici procentul creste la 10%.

Cele mai frecvente cauze de insuficienta cardiaca sunt:

- infarctul miocardic (precum si alte forme de boala cardiaca ischemica),
- hipertensiunea arteriala,
- valvulopatiile,
- cardiomiopatiile.

Pacientii cu insuficienta cardiaca sunt dispneici (respira cu dificultate, in special cand stau intinsi in pat), tusesc, prezinta edeme gambiere pronuntate si au o capacitate redusa de efort.

Este o problema de sanatate ce reduce semnificativ calitatea vietii pacientilor in special datorita caracterului progresiv. Desi multi pacienti supravietuiesc multi ani dupa ce sunt diagnosticati, rata mortalitati anuale este foarte mare (de aproximativ 10%).

Cardiopatiile congenitale

Cardiopatiile congenitale sunt reprezentate de anomalii si defecte de formare a unor structuri cardiace si vase mari care apar in perioada intrauterina.
Sunt afectiuni ce apar la 8 din 1000 de nou-nascuti.

Etiologia ramane greu de stabilit, desi sunt incriminati factori genetici in aparitia acestor probleme precum si expunerea fatului la actiunea unor factori cu efect teratogen in timpul sarcinii (cele mai importante fiind toxine, medicamente si droguri sau virusuri).

O parte din defecte pot fi diagnosticate inca de la nastere, altele abia in copilarie, in functie de defectul propriu-zis si de expresia clinica.

In majoritatea cazurilor sunt diagnosticate la nastere, in special cele cu complexitate moderata sau maladii complexe. Cele considerate malformatii cardice simple sunt diagnosticate in copilarie sau chiar in viata adulta (uneori cu ocazia unor complicatii aparute pe fond de boala cardiaca congenitala).

Cele mai frecvente anomalii congenitate sunt (in ordine descrescatoare) – bicuspidia aortica, foramen ovale patent, defect septal interatrial, defect septal interventricular pesistenta de canal arterial, coarctatia de aorta etc.

Cardiomiopatiile

Cardiomiopatiile sunt afectiuni primare ale miocardului (muschiul inimii) care pot fi determinate genetic (anomalii cromozomiale), caracterizate prin anomalii structurale si functinale ale muschiului cardiac, in absenta bolii coronariene, a hipertensiunii arteriale, a valvulopatiilor, sau secundare (in contextul unor afectiuni sistemice, infiltrative, autoimune, agenti toxici – alcool etc).

Pacientii cu astfel de afectiuni sau riscul de a dezvolta aritmii atriale sau ventriculare, iar in timp pot dezvolta fenomene de insuficienta cardiaca, prin scaderea functiei de pompa a cordului. Cele mai grave sunt aritmiile ventriculare, care pot duce la moarte cardiaca subita.

De aceea, este foarte important un diagnostic corect, screening familial, tratamentul si urmarirea periodica a acestor pacienti.

Pericarditele

Pericarditele sunt de fapt inflamatii ale pericardului (sacul de tesut fibros care inconjoara si protejeaza inima). Sunt boli mai rare (comparativ cu patologia prezentata anterior).

Etiologia poate fi infectioasa (cauzata de virusuri, in special de virusul Coxsackie, de bacterii, mai ales de pneumococ sau de fungi) sau noninfectoasa: imunologica (de exemplu in lupus eritematos sistemic), traumatica, maligna (in cadrul fenomenelor paraneoplazice), sau apare ca reactie adversa la diverse medicamente (hidralazina, ciclosporina, izoniazida, tetracicline).

Pericardita determina in general dureri toracice retrosternale sau precardiace, iradiate in spate, ce se amelioreaza daca pacientul sta aplecat in fata si se agraveaza daca sta pe spate.
Majoritatea cazurilor se vindeca fara aparitia complicatiilor sau a recurentelor.

Boala cardiaca inflamatorie

Boala cardiaca inflamatorie se refera la inflamarea muschiului inimii si/sau a tesuturilor din jurul acestuia si include:
- endocardita (inflamarea endocardului - stratul de tesut ce captuseste interiorul inimii si in special valvele cardiace, septul interventricular si cordajele tendinoase),
- miocardita (inflamatia miocardului).

Endocardita are acuze infectioase sau noninfectioase (si apare in special la pacientii cu lupus eritematos sistemic).

Miocardita apare in cadrul infectiilor virale sau bacteriene si se poate exprima prin dureri toracice lancinante, insuficienta cardiaca congestiva, palpitatii sau moarte subita (la adultii tineri miocardita determina peste 20% din totalul mortilor subite).

Valvulopatiile

Valvulopatiile sunt afectiuni ale valvelor cardiace. Pe partea dreapta, valvele inimii sunt valva tricuspida si valva pulmonara, iar pe partea stanga sunt valva aortica si valva mitrala.

Valvulopatiile pot fi congenitale sau dobandite si sunt fie insuficiente valvulare (regurgitatii) cand orificiile nu se inchid etans si sangele poate trece dintr-un orificiu in altul (sangele ejectat este regurgitat inapoi), fie stenoze valvulare (cand valvele se deschid incomplet, iar orificiul de trecere a sangelui este foarte ingust).

Boala hipertensiva

Boala hipertensiva este un proces patologic global cauzat de cresterea presiunii sangvine (termenul include asadar toate complicatiile hipertensiunii arteriale:

- hipertrofie de ventricul stang,
- insuficienta cardiaca globala,
- boala coronariana ischemica,
- aritmii cardiace,
- cardiomiopatii hipertensive).

Pacientii acuza cel mai adesea:

- oboseala dupa eforturi usoare,
- dispnee,
- crestere in greutate,
- greata,
- balonare,
- nicturie,
- edeme gambiere.

Boala cardiovasculara

Boala cardiovasculara se caracterizeaza prin afectiuni ale inimii si ale vaselor mari.

Boala apare adesea in cadrul diabetului zaharat, hipertensiunuii arteriale, hiperhomocisteinemiei sau hipercolesterolemiilor si, in general, este de natura aterosclerotica.

Patologiile aortice

Patologiile aortice si sindromul Marfan includ boli ce afecteaza in special artera aorta (vas de calibru mare ce are originea in ventriculul stang si care oxigeneaza toate organele din circulatia sistemica). Cele mai frecvente afectiuni ale aortei sunt:

- Anevrismele (dilatatii ce apar in peretele vasului si care pot determina complicatii foarte grave daca se rup - in special hemoragii interne care, daca nu sunt rezolvate prompt, pot determina moartea pacientului);

- Coarctatia aortica - este o boala congenitala ce se caracterizeaza prin ingustarea aortei in zona de insertie a ligamentului arterial cu aparitia hipertensiunii arteriale si puls periferic slab sau absent la nivelul membrelor inferioare;

- Ateroscleroza (pierderea elasticitatii peretilor vasculari ca urmare a depunerii placilor de aterom);

- Sindromul Ehlers-Danlos – in forma sa vasculara (tipul 4) este o afectiune foarte grava, ce scade foarte mult speranta de viata a pacientilor (studiile au concluzionat ca speranta de viata a pacientilor este de aproximativ 48 de ani). La acesti pacienti exista riscul de aparitie a numeroase anevrisme aortice (ce se rup foarte usor) aparute pe fondul unei fragilitati vasculare generale;

- Stenoza aortica (deschiderea incompleta a valvei aortice ce determina hipertrofie de ventricul stang cu aparitia ametelii, sincopei si insuficientei cardiace congestive);

- Sindromul Marfan - boala genetica a tesutului conjunctiv care determina slabirea peretilor aortici cu aparitia anevrismelor si chiar a ruperii acestora;

- Boli de tesut conjunctiv care afecteaza peretele aortic (fie ii rigidizeaza, fie ii slabesc calitatea), cum ar fi sclerodermia, osteogeneza imperfecta, boala renala polichistica;

- Traumatisme - cum ar fi ruptura traumatica de aorta (cu localizare de obicei toracica, distal de artera subclavie stanga) ce are prognostic rezervat, pacientii putand deceda daca nu se intervine imediat.