Alergiile respiratorii, dar si cele alimentare sunt extrem de dese si greu de tratat. De regula, tratamentul acestora atenueaza simptomele, dar nu si cauza care le-a provocat.
Cele mai cunoscute alergii respiratorii sunt: rinitele, rinosinuzitele si astmul bronsic alergic.
In rinita alergica: stranut, prurit nazal, rinoree apoasa, obstructie nazala bilaterala.
In astmul alergic: mancarime in cerul gurii si in ureche, oboseala, cefalee, anorexie, scaderea sau lipsa mirosului, tuse, respiratie suieratoare, senzatie de sufocare (dispnee).
Alergiile respiratorii se pot manifesta sezonier sau peren, in functie de prezenta alergenului cauzator si se pot prezenta in forme diferite de severitate.
Cei mai frecventi alergeni respiratori sunt acarienii din praful de casa, mucegaiurile, polenurile, epiteliile si perii animalelor de companie (caini, pisici, iepuri).
Alergiile alimentare se manifesta rapid dupa ingerarea alimentului alergenic, cauzand o senzatie de prurit orofaringian, eruptii cutanate pruriginoase, edeme faciale, greata, varsaturi, diaree sau uneori reactii brutale ale organismului asociate cu scaderea tensiunii arteriale (soc anafilactic).
Diagnosticul si identificarea alergenului care cauzeaza reactia alergica sunt dificile. Se pot efectua teste alergologice fie cutanat (tehnica prick), fie prin recoltare de sange si tehnici specifice de laborator.
Testarea cutanata prick este cea mai des utilizata si mai rapida. Este nonagresiva, nedureroasa si nepericuloasa daca este efectuata corect, in corelatie cu istoricul alergic al pacientului si cu stadiul de boala prezent. Se poate efectua la orice varsta.
Testarea alergologica din sange este indicata de catre medicul alergolog pentru obtinerea de informatii suplimentare. Testele sanguine sunt investigatii invazive, iar rezultatele se obtin in cateva zile.
Imunizarea prin vaccin antialergic se realizeaza cu ajutorul unei scheme de vaccinare care modifica sistemul imunitar, acesta devenind tolerant cu alergenii. Acest vaccin se administreaza numai la recomandarea medicului alergolog.
Totodata, acesta se administreaza prin cresterea treptata a dozelor la fiecare injectie saptamanala, testand toleranta si raspunsul pacientului, pana se ajunge la o doza de intretinere administrata apoi lunar, timp de minimum 3 ani.
La ora actuala este unicul tratament curativ al alergiei, spre deosebire de tratamentul medicamentos. Cu ajutorul medicamentelor, simptomele alergice dispar, dar alergia va reaparea la un anumit interval si la contactul cu alergenul.
Dupa vaccinare, pacientul va dobandi o imunitate de lunga durata, uneori chiar pentru toata viata. Totodata, in timp, persoana in cauza nu va mai lua medicatie antialergica, deoarece ii va creste pragul de rezistenta la alergeni.
In plus, prin vaccinare se va modifica sistemul imunitar al pacientului, adica acesta va avea toleranta la alergeni.
Vaccinul antialergic este indicat celor care sunt diagnosticati cu astm alergic, cu rinita alergica, conjunctivita alergica sau pacientilor care au alergie la intepatura de albina sau viespe.
In cazul nevaccinarii, exista riscul ca in timp alergia sa fie din ce in ce mai grava. Astfel, rinita alergica poate evolua spre astm sau astmul poate trece de la o forma usoara la una destul de severa.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.